Sinaxă monahală la Mănăstirea Putna

Stareții, starețele, egumenii și egumenele din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților s‑au reunit marți, 29 septembrie, la Mănăstirea Putna, în cadrul Sinaxei monahale anuale.

Evenimentul a început cu Sfânta Liturghie săvârșită în biserica mare a Mănăstirii Putna de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop‑vicar al eparhiei, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna.

Lucrările sinaxei, prezidate de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, s‑au desfășurat la Casa „Sfântul Ierarh Nicolae”. Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarh al mănăstirilor, a prezentat evoluția vieții monahale din eparhie în ultimii șase ani. Dacă în 2020 existau 43 de mănăstiri și 14 schituri, cu 785 de viețuitori, în prezent Arhiepiscopia are 64 de mănăstiri, 21 de schituri și 10 metocuri, însumând 95 de așezăminte monahale și 1.073 de viețuitori.

În continuarea programului, stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareța Mănăstirii Dragomirna, a susținut referatul „Modele de viețuire monahală în obștile de maici din secolul al XX‑lea”. Au fost evocate arhimandrita Magdalena Andronic, stareța Mănăstirii Moldovița între 1945 și 1981, arhimandrita Alexandrina Colibaba, stareța Mănăstirii Sucevița între 1946 și 1959, și stavrofora Iulia Aramă, stareța Mănăstirii Dragomirna între 1965 și 1992.

O altă parte a întâlnirii a fost dedicată prezentării unor proiecte editoriale ale eparhiei. Albumul „Veșnicii din Țara Mușatinilor ctitorite în lemn, piatră și culoare”, care prezintă 39 de monumente istorice bisericești din eparhie, a fost prezentat de pr. Constantin‑Ciprian Blaga, consilier cultural. Arhimandritul Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural, a prezentat albumul dedicat acad. Zoe Dumitrescu‑Bușulenga – Maica Benedicta, la 20 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

În încheiere, arhimandritul Melchisedec Velnic a subliniat responsabilitatea slujirii de stareț, arătând că buna administrare a bunurilor mănăstirii trebuie însoțită de grija duhovnicească față de obște. „Starețul, înainte de toate, este un slujitor al obștii”, a spus părintele exarh, exprimând dorința ca mănăstirile și schiturile să fie adevărate familii duhovnicești, întemeiate pe rugăciune, ascultare, dragoste frățească și bună rânduială.