Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Slujbă arhierească la 1.700 m altitudine

Slujbă arhierească la 1.700 m altitudine

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Tudorel Rusu - 22 Iulie 2014

În Duminica a VI-a după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a poposit la complexul monastic de la Piatra Tăieturii - judeţul Suceava, care şi-a sărbătorit unul dintre ocrotitori, pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Mănăstirea Piatra Tăieturii este situată în Munţii Bistriţei, la o altitudine de 1.700 m.

La Mănăstirea Piatra Tăieturii, IPS Părinte Pimen a oficiat Sfânta Liturghie dedicată hramului, înconjurat de părintele stareţ Antonie Brehuescu  şi de un sobor de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte şi părintele David Pristavu, slujitor al Aşezământului Românesc din Ierusalim. Alături de mica obşte de călugări, la slujba arhierească au participat locuitori din satele învecinate cu mănăstirea. Răspunsurile liturgice au fost date de un cor din Cernăuţi. Cuvântul de învăţătură al Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor a reamintit celor prezenţi necesitatea de a urma întocmai poruncile lui Dumnezeu: „Sfântul Ilie Tesviteanul a stăruit permanent cu învăţătura către poporul ales ca să păstreze curată credinţa şi viaţa potrivită poruncilor lui Dumnezeu. Oamenii rătăciţi din vremea marelui proroc începuseră să se închine nu lui Dumnezeu, ci idolilor - înfăţişări de animale, de păsări, de pietre. Rătăcirea de la dreapta credinţă duce la următorul lucru: omul îndepărtat de Dumnezeu săvârşeşte în viaţă numai ceea ce este rău, atât pentru el, cât şi pentru semenii săi. Sfântul Proroc Ilie s-a rugat lui Dumnezeu chiar şi pentru secetă, să nu plouă 3 ani şi şase luni, tocmai pentru ca, prin necaz şi suferinţă, oamenii să-şi aducă aminte de vieţuirea cea duhovnicească, de întoarcerea la credinţă. Învăţăm de aici că necazurile sunt îngăduite de Dumnezeu pentru îndreptarea noastră“.

După Sfânta Liturghie, credincioşii au participat la o agapă frăţească, oferită de părinţii călugări.

Scurt istoric

Lăcaşul de cult din Munţii Bistriţei, cunoscut sub numele de Piatra Tăieturii, cuprinde biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“, paraclisul închinat Sfântului Ilie Tesviteanul, Peştera „Sfânta Cruce“, Peştera „Sf. Antonie cel Mare“ şi un corp de chilii şi anexe.  Lângă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar. Iniţial, pe locul mănăstirii a fost un schit, ridicat în 1933 pe proprietatea familiei de către preotul Iosif Achirilei, al cărui mormânt se află în mănăstire. Desfiinţat şi demolat de comunişti în 1962, aşezământul va fi refăcut şi finalizat cu rang de mănăstire, la 23 august 1998. Mai întâi însă, pe data de 8 septembrie 1992, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, a fost terminat şi sfinţit paraclisul mănăstirii, închinat Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul.