Slujbă de înmormântare pentru patruzeci de persoane la Biserica „Sfântul Nectarie“ din Iaşi

Data: 08 Octombrie 2012

Duminică, 7 octombrie 2012, în curtea Bisericii „Sf. Nectarie“ din cartierul „Alexandru cel Bun“ din Iaşi, a avut loc slujba de înmormântare pentru patruzeci de persoane abandonate după deces la morga Institutului de Medicină Legală din Iaşi. Ceremonia religioasă a fost oficiată de către Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, alături de mii de credincioşi.

Duminică, 7 octombrie 2012, ora 14:00. Lângă clădirea Bisericii „Sf. Nectarie“ din Iaşi se pot vedea înşirate 40 de sicrie aşezate pentru slujba Prohodului. Înainte de slujba propriu-zisă, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, rosteşte câteva cuvinte miilor de credincioşi prezenţi, în care subliniază faptul că „slujba aceasta este aşteptată de mult timp de către trupurile oamenilor aflaţi în aceste sicrie, pentru odihna sufletelor lor. Dar tot această slujbă trebuie să constituie pentru fiecare dintre noi un moment de gândire, analiză, un moment de meditaţie asupra vieţii, pentru că viaţa se cuvine a fi iubită şi gândită în perspectiva eternităţii.“ După cuvintele Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, slujba începe în sunetul puternic al clopotelor.

„În vechime, una dintre cele mai mari virtuţi care definea pe oamenii sfinţi era virtutea îngropării străinilor“

În cuvântul de învăţătură ţinut înainte de citirea celor trei rugăciuni de iertare pentru cei adormiţi, IPS Mitropolit Teofan a arătat că „sunt clipe ori situaţii în existenţa noastră când cuvintele sunt neputincioase, incapabile de a exprima ceea ce se vede, ceea ce se aude şi ceea ce se întâmplă. Văzând aceste zeci de sicrie, acoperite cu cruci, ne putem da seama unde ne aflăm ca oameni, ca societate, ca lume. În vremuri în care tehnica a ajuns la o înălţime şi o adâncime atât de mare, sunt oameni care nu au pe nimeni care să-i îngroape“.

Mai departe, Întâistătătorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a vorbit despre faptul că, „în vechime, una dintre cele mai mari virtuţi care definea pe oamenii sfinţi era virtutea îngropării străinilor şi a găzduirii călătorilor fără loc de odihnă pentru noapte. Prezenţa acestor coşciuge aici ar trebui să ne pună pe toţi pe gânduri, în sensul de a ne întreba de ce s-a ajuns aici şi cum am putea să ne aflăm şi noi într-o situaţie similară într-o zi. Căci nu este tristeţe mai mare pentru cineva decât să nu ai pe nimeni care să te îngroape. Nu poate fi, parcă, sfârşit mai trist decât cel al omului fără cruce la căpătâiul mormântului său, fără slujbă de prohodire şi fără cele trebuincioase sfârşitului“.

Spre finalul cuvântului de învăţătură, IPS Teofan a oferit credincioşilor câteva sfaturi: „De fiecare dată când întâlnim un cortegiu funerar trebuie să ne gândim la viaţa noastră şi cel mai bine ar fi ca din puţinul nostru să oferim, din când în când, şi celor care se află în nevoie, ştiind că cei morţi au nevoie de rugăciunile noastre, dar au nevoie şi de milosteniile noastre. Sunt prea multe morminte năpădite de buruieni şi la care de multă vreme nu s-a mai aprins o lumânare. Să ne rugăm ca Dumnezeu să-i dezlege pe cei adormiţi de orice legătură a păcatului care în timpul vieţii i-a cuprins, iar nouă să ne dăruiască binecuvântarea Sa.“

„Este un moment unic şi un gest de apreciat“

Credincioşii prezenţi la ceremonia religioasă s-au arătat impresionaţi de efortul celor care au contribuit la înmormântarea celor 40 de persoane decedate, părăsite în morga Institutului de Medicină Legală. „Să le dăruiască Dumnezeu sănătate celor care au făcut posibilă această înmormântare, iar noi trebuie să ne rugăm pentru cei care nu are cine să-i pomenească“, ne spune Elena. Alături de ea, Virginia se încumetă să-şi spună părerea cu o voce stinsă, vizibil emoţionată de importanţa slujbelor săvârşite: „Eu de o pomană mai mare nu am auzit. Este o faptă pe care doar Bunul Dumnezeu poate să o răsplătească“.

Despre iniţiativa şi demersul înmormântării colective, ne-a vorbit pr. Petru Lehaci, parohul Bisericii „Sf. Nectarie“ din Iaşi: „Văzând în mass-media faptul că în morga IML Iaşi există defuncţi părăsiţi încă din anul 2009, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi cu ajutorul unor oameni de suflet, am reuşit să obţinem aprobarea pentru înmormântarea acestora. Cu ajutorul IPS Teofan, s-au cumpărat cele 40 de sicrie, iar parohia noastră, cu sprijinul domnului Viorel Blăjuţ, a făcut rost de toate cele necesare înmormântării: lumânări, coroane, cruci de lemn şi cruci de fier, cât şi 4.000 de pachete cu alimente dăruite pentru pomenirea celor adormiţi. Timp de patruzeci de zile de acum încolo, la biserica noastră se vor săvârşi slujbe pentru pomenirea celor adormiţi“.

Părintele Ilie Melniciuc Puică, al doilea preot slujitor al Bisericii „Sf. Nectarie“ şi profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, ne-a specificat importanţa unei înmormântări creştineşti pentru fiecare persoană: „Astăzi se împlineşte datina strămoşească pentru aceşti oameni, aşa cum se spune în cartea Ecclesiastului. Cu toţii ne vom înfăţişa înaintea lui Dumnezeu la judecata finală a trupurilor şi a sufletelor, aşa cum se prezintă în cartea Apocalipsei, când fiarele sălbatice şi peştii mării vor slobozi din trupurile lor pe cei pe care i-au înghiţit. Salutăm gestul creştinesc al domnului Viorel Blăjuţ, care, în memoria tatălui său, a realizat toată această rânduială.“

Printre defuncţii înmormântaţi duminică, s-au aflat şi două persoane de religie romano-catolică, pentru aceştia slujba fiind săvârşită de doi preoţi catolici.

La finalul slujbei de înmormântare, cele patruzeci de sicrie au fost transportate la cimitirul din Valea Ursului - Miroslava, unde au fost înhumate. La sfârşit, fiecare credincios prezent a primit pachete cu alimente spre pomenirea sufletelor celor adormiţi. (Mihai Parfeni)