Slujbă de pomenire pentru patriarhii Iustin şi Teoctist

Vrednicii întru pomenire patriarhii Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu sunt pomeniţi astăzi şi mâine în mai multe biserici din ţară. La Catedrala patriarhală slujba de pomenire va fi săvârşită astăzi după Sfânta Liturghie de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Patriarhul Iustin, un stâlp neclintit în mijlocul furtunii

Patriarhul Iustin s-a născut în data de 5 martie 1910, în satul Cândeşti, judeţul Argeş. Orfan de război, se înscrie la studii la Seminarul orfanilor de război din Câmpulung-Muscel, pe care îl termină ca premiant. Este trimis de patriarhul Miron Cristea cu o bursă de studii în Teologie la Universitatea din Atena, fiind apoi trimis să studieze la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din Strasbourg, Franţa. A fost un an Mitropolit al Ardealului (1956), 20 de ani ca Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1957-1977) şi 9 ani ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986). Ca mitropolit, a reparat, în plin comunism, aproape 70 de biserici şi a construit unele biserici noi, mai multe case parohiale, un cămin modern pentru elevii seminarişti şi mai multe sedii de protopopiate. Tot ca mitropolit al Moldovei şi Sucevei a restaurat, integral sau parţial, peste 20 de mănăstiri şi schituri.

În calitate de patriarh a desfăşurat lucrări de restaurare sau reparaţii la mai multe mănăstiri. A iniţiat marea colecţie "Părinţi şi scriitori bisericeşti" (PSB), proiectată în 90 de volume, a iniţiat colecţia "Arta creştină în România", în 6 volume, şi a tipărit numeroase lucrări teologice. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea despre patriarhul Iustin că a fost un "arhipăstor maiestuos şi sobru ca un voievod, iar în tăcere impusă, un neînfricat luptător până la moarte, ca un stâlp neclintit în mijlocul furtunii". A trecut în rândul drepţilor pe 31 iulie 1986.

Patriarhul Teoctist, un arhiereu harnic şi înţelept

Patriarhul Teoctist s-a născut pe 7 februarie 1915 în comuna Tocileni, judeţul Botoşani. A intrat în monahism la Vorona, de aici slujind Sfântul Altar ca ierodiacon, ieromonah şi arhiereu 70 de ani, dintre care 57 de ani ca arhiereu.

Despre el, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea că "a răspândit în jurul său lumină din lumina lui Hristos, pentru că a fost un ierarh evlavios şi harnic. A păstorit în vreme de oprelişti comuniste, dar şi de libertate agitată, totdeauna într-un context misionar care a cerut multă veghe şi jertfelnicie, multă înţelepciune şi luptă duhovnicească". După 1990 a reactivat sau înfiinţat eparhii în ţară şi în afara graniţelor, a cultivat comuniunea prin relaţii frăţeşti pline de lumină şi căldură spirituală cu toate celelalte Biserici Ortodoxe surori, dar şi prin grija părintească pentru fraţii noştri români de pretutindeni, purtând şi un dialog religios deosebit.

Cele mai evidente roade ale vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, în mai 1999, şi a Părintelui Patriarh Teoctist la Roma, în octombrie 2002, sunt multele biserici romano-catolice din Italia şi Spania oferite ca spaţiu de rugăciune pentru credincioşii celor aproape 200 de parohii ortodoxe româneşti din aceste ţări, până când parohiile noastre îşi vor construi propriile lor lăcaşuri de cult. S-a mutat la Domnul pe 30 iulie 2007.