Valorile religioase sunt parte din patrimoniul european comun

Membrii Comitetului Repre­zen­tanţilor Bisericilor Orto­doxe pe lângă Uniunea Euro­peană (CROCEU) au transmis, în data de 23 februarie 2015, un mesaj privind organizarea dis­ciplinei religie în cadrul în­vă­ţământului public din Ro­mâ­nia, pe care îl redăm integral:

„Luând cunoştinţă despre dezbaterea curentă din Ro­mânia asupra locului şi organizării practice a orei de religie în şcolile publice, noi, membrii CROCEU1, dorim să ne exprimăm pe această cale îngrijorarea profundă pentru evoluţia şi rezultatele acesteia.

În cele mai multe ţări din Eu­ropa, educaţia religioasă constituie parte integrantă a curriculei în şcolile de stat, chiar dacă modul de reglementare diferă de la o ţară la alta. Această stare de fapt este o expresie firească a conştiinţei că Europa însăşi a fost construită pe un set de valori culturale, sociale şi spirituale de o evidentă inspiraţie religioasă, precum şi o recunoaştere a ro­lului educaţiei religioase în dezvoltarea personală a unui om şi a contribuţiei sale la cultivarea coeziunii şi responsa­bilităţii sociale.

Dacă educaţia pentru seco­lul XXI ar trebui să se fondeze măcar pe cei patru piloni descrişi de Raportul Delors (UNESCO, 1996), şi anume: a în­văţa să cunoaştem, să lucrăm, să fim şi să trăim îm­preună, atunci necesitatea de a lua serios în considerare di­men­siu­nea religioasă a for­mării copiilor devine din ce în ce mai greu de ignorat şi încă şi mai greu de contestat, în actualul context sociopolitic din Eu­ropa şi de dincolo de ea, marcat puternic de o amplificare ra­pidă, îngrijorătoare a extremismului religios. În acest context, Consiliul Eu­ropei a emis, în ultimii ani, mai multe recomandări prin care tocmai încurajează guvernele să integreze ora de religie în trunchiul comun, deoarece această disciplină de studiu ajută copiii să dobândească un set de competenţe fundamentale, esenţiale pentru dezvol­tarea lor intelectuală şi pentru a-i pregăti în vederea asu­mării dimensiunii multiculturale şi multireligioase a societăţii în care trăiesc2. În consecinţă, chiar acele guverne care nu în­curajau în mod deosebit până acum prezenţa orei de religie în şcoli iau în calcul în prezent posibilitatea modi­ficării pozi­ţiei lor în această privinţă.

Aşadar, România nu constituie nici pe departe o excepţie în cadrul Uniunii Europene în ceea ce priveşte prezenţa orei de religie în şcolile publice. Mai mult, prevederile legale de până acum privind organizarea acesteia arătau întotdeauna un deosebit respect şi o preocupare consistentă pentru asigurarea exercitării în bune condiţii a libertăţii religioase, prin implicarea activă a comunităţilor religioase în acest proces, garantându-se în acelaşi timp oricui dreptul de a nu lua parte la această oră. De asemenea, acesta este un model de inclusivitate, rămânând deschis tuturor cultelor religioase din ţară recunoscute de Stat şi păstrând cerinţele minime pentru obţinerea sprijinului din partea acestuia la un nivel destul de scăzut.

Acestea fiind spuse, ne exprimăm îngrijorarea faţă de modificările cadrului normativ şi, mai ales, faţă de aplicarea lor dintr-o perspectivă evident laicizantă ce poate afecta grav formarea copiilor şi tinerilor din România, mai ales în pri­vinţa puterii lor de înţelegere şi de respectare a valorilor religioase care, în diversitatea lor, sunt parte integrantă din pa­trimoniul european comun.

Note:

1 Comitetul Reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (în lb. engleză, Committee of the Repre­sentatives of the Orthodox Churches to European Union) este format din reprezentanţii la Bruxelles ai Patriarhiei Ecu­menice de Constantinopol, Pa­triarhiei Moscovei, Pa­triar­hiei Române, Patriarhiei Bulgariei, Bisericii Ciprului şi Bisericii Greciei.

2 Cf. Rec. nr. 1720/2005; Rec. nr. 1804/2007.

Titlul aparţine redacţiei.