„Ziarul Lumina”, de cinci ani în casele românilor

În urmă cu cinci ani, la Iaşi, apărea pe piaţa media primul cotidian creştin din România: „Lumina”. Un ziar care-şi propunea să facă „linişte” într-o lume a informaţiilor agresive, care dorea să apropie fenomenul jurnalistic de oameni şi să reaşeze la locul lor valorile care păreau a fi pierdute. Această nobilă menire s-a realizat, în timp, prin intermediul articolelor publicate şi prin campaniile pe care ziarul le-a iniţiat şi susţinut. De aproape doi ani, „Ziarul Lumina” face parte din categoria cotidienelor naţionale şi este distribuit în 39 de judeţe ale ţării, ajungând, astfel, în casele majorităţii românilor. Pentru cititorii noştri fideli, publicăm astăzi o retrospectivă a celor mai importante deschideri de ediţie din cei cinci ani de apariţie neîntreruptă a ziarului, dorindu-ne ca şi de acum înainte munca noastră, a celor din redacţie, să le fie cu folos.

Cu siguranţă, momentul 7 februarie 2005 va rămâne consemnat în istoria presei ca un eveniment singular, reprezentând data tipăririi ediţiei cu numărul 1 a ziarului „Lumina”, primul cotidian creştin din România şi, deocamdată, singurul cotidian ortodox din lume. Un ziar care şi-a propus, încă de la debut, să obişnuiască oamenii cu un alt gen de presă, să readucă liniştea şi echilibrul în viaţa de zi cu zi a cititorilor, să reaşeze valorile acolo unde le este locul, să promoveze şi aspectele pozitive ale lumii în care trăim. Apariţia sa se întâmpla într-un moment în care piaţa media era suprasaturată de agresivitate şi negativism, în care prima pagină a ziarelor era ţinută de scandaluri, intrigi, cancanuri, matrapazlâcuri politice, toate dictate de interesul patronatelor. În calitatea sa de cotidian creştin, ziarul „Lumina” avea sarcina dificilă de a apropia lumea de valorile pe care le pierduse, de a o întoarce cu faţa către viaţa Bisericii şi de a-i aduce pe oameni aproape unii de ceilalţi. Reprezenta, aşadar, provocarea unui misionariat mediatic. Meritul de-a fi transferat pe foaia de ziar acest proiect unic a aparţinut unui grup de laici ortodocşi din Iaşi, care au primit sprijinul şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Tipărirea primului număr pe data de 7 februarie 2005 a coincis cu aniversarea a 90 de ani de viaţă a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, anunţată chiar în deschiderea ediţiei din acea zi.

Timp de peste doi ani, cotidianul „Lumina” a avut caracter local şi regional, fiind difuzat, prin intermediul Poştei Române, în mai multe judeţe ale Moldovei: Iaşi, Neamţ, Botoşani, Suceava, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Bacău. Începând cu 26 noiembrie 2007, a început să fie difuzat şi în Bucureşti, într-un format îmbunătăţit şi sub titulatura de „Ziarul Lumina”. De aproape doi ani, publicaţia a intrat în categoria ziarelor naţionale, fiind auditat de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT), tipărit într-un tiraj de 22.010 exemplare şi difuzat în 39 de judeţe din ţară. De asemenea, pentru zona on-line, „Ziarul Lumina” este auditat de Serviciul de Audienţă şi Trafic Internet (SATI).

Pe 2 februarie 2009 a apărut, la Iaşi, şi prima ediţie regională a cotidianului, „Ziarul Lumina” - Ediţia de Moldova, publicaţie care are trunchiul comun cu cel al cotidianului difuzat la nivel naţional, însă conţine în plus spaţiu editorial (o pagină sau mai multe) dedicat evenimentelor care au loc în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

În prezent, „Ziarul Lumina” este parte integrantă a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, alături de primul săptămânal de spiritualitate şi atitudine creştină, „Lumina de Duminică”, un „frate” mai mic, dar mai reflexiv al cotidianului, a cărui primă ediţie a apărut pe 14 octombrie 2005.

„Noi propunem un «cântec» liniştit”

„Ziarul Lumina” a adus cu sine, ca elemente de noutate, ritmul zilnic de apariţie, în premieră pentru o publicaţie creştină românească, şi un concept editorial nou, ca structură şi conţinut: ziarul de familie. Acesta conţine şi acum, ca şi atunci, ştiri, reportaje, documentare şi interviuri din spaţiul vieţii religioase, texte de opinie, o pagină de sănătate, eveniment naţional şi internaţional, ştiri financiare şi economice, reportaje, interviuri, documentare din sfera socialului, redactate însă din perspectivă creştină, obiectiv, fără trunchieri sau adăugiri. De asemenea, „Ziarul Lumina” a promovat şi adus în atenţia publicului articole detaliate privind modalităţile de accesare a programelor europene destinate agriculturii, întreprinderilor mici şi mijlocii, învăţământului sau cercetării.

De-a lungul celor cinci ani de apariţie neîntreruptă, colectivul redacţional al „Ziarului Lumina” a încercat să schimbe profilul informaţiei de presă şi să aducă publicul cititor din zona senzaţionalului, a scandalului, a zvonurilor, a agresivităţii către lumea normalului, a evenimentului relatat obiectiv şi onest. Într-o dezbatere pe tema nevoii de presă creştină, difuzată la Radio TRINITAS pe 23 martie 2006, cel care a fost directorul editorial al publicaţiei şi unul dintre fondatorii acesteia, Florin Zamfirescu, trecut la veşnicie pe 28 ianuarie anul acesta, a dat poate cea mai completă şi mai frumoasă definiţie a misiunii „Ziarului Lumina”: „Nu poţi trăi urlând tot timpul. Trebuie să ne liniştim. Noi propunem un «cântec» liniştit”.

Viaţa Bisericii în „Ziarul Lumina”

O privire retrospectivă asupra subiectelor din sfera vieţii religioase abordate în „Ziarul Lumina” arată o neobosită aplecare către reflectarea amplă, în diferite specii ale genului jurnalistic, a tuturor evenimentelor din viaţa Bisericii.

Canonizări de sfinţi: „Cerul se va deschide, azi, la Vorona”/8 septembrie 2005, un reportaj dedicat canonizării Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona; „Apărător al Ortodoxiei şi piatră de hotar în cultura românească”/29 august 2007, un documentar despre Sfântul Ierarh Varlaam, publicat în ziua proclamării canonizării acestuia; „Din lutul Neamţului s-au plămădit încă nouă sfinţi”/5 iunie 2008, un reportaj-eveniment despre canonizarea celor nouă sfinţi nemţeni.

Alegeri de ierarhi şi întronizări: „Ardealul are Mitropolit!”/4 noiembrie 2005, articol publicat cu prilejul întronizării Mitropolitului Laurenţiu; „Avem Patriarh!”/13 septembrie 2007, deschiderea ediţiei dedicate alegerii Preafericitului Părinte Daniel, cel de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; „Mitropolitul Teofan a fost întronizat, ieri, la Iaşi”/9 iunie 2008, un reportaj-eveniment publicat în ziua ce a urmat întronizării Înalt Preasfinţitului Teofan ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei; „Noi episcopi aleşi de Sfântul Sinod: PS Vincenţiu la Slobozia, PS Corneliu la Huşi”/19 iunie 2009; „Au fost aleşi noi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române”/30 octombrie 2009.

Trecerea la cele veşnice a unor mari ierarhi: „Un mare mitropolit a luat calea Cerului”/31 august 2005, publicat după trecerea la Domnul a IPS Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului; „Pasul spre veşnicie”/31 iulie 2007, articol ce anunţa trecerea la cele veşnice a Patriarhului Teoctist; „Moartea Preafericitului Hristodoulos a îndoliat întreaga Ortodoxie”/29 ianuarie 2008, un reportaj ce anunţa moartea Arhiepiscopului Atenei şi al Întregii Elade; „Iubitorul de Dumnezeu părintele Teofil Părăian s-a mutat la cer”/30 octombrie 2009.

Marile hramuri ale Ortodoxiei române: „Numai cine n-a participat nu înţelege această binecuvântare”/13 octombrie 2007, un reportaj de la scoaterea în procesiune a moaştelor Cuvioasei Parascheva, în ajunul hramului de la Iaşi; „Comuniunea sfinţilor este izvorul bucuriei Bisericii”/26 octombrie 2009.

Pe lângă articolele ample destinate evenimentului în sine, la data fiecăruia dintre hramurile mari, în paginile ziarului s-au regăsit documentare despre sfinţii ale căror moaşte au fost aduse, dar şi mărturii ale miilor de pelerini prezenţi în fiecare an la astfel de manifestări: „Ocrotitorul Bucureştilor”/27 octombrie 2009.

Anii aniversari ai BOR: Anul Sfântului Ioan Gură de Aur (2007); Anul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii (2008); Anul Sfântului Vasile cel Mare şi al Sfinţilor Capadocieni (2009), Anul Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti (2010). Pe parcursul fiecăruia dintre aceşti ani, „Ziarul Lumina” a publicat articole documentare şi reportaje care au ilustrat evenimentele desfăşurate în toate eparhiile BOR, sub genericul fiecăruia dintre anii aniversari.

Viaţa parohiilor: Reporterii „Ziarului Lumina” au ajuns şi în parohii, încercând să arate cititorilor faţa nevăzută a credinciosului în biserică şi în jurul acesteia: „Clubul oamenilor fericiţi din cartierul Ghencea”/12 martie 2008; „Bătrâneţi fericite la parohia Precupeţii Vechi”/16 iulie 2008; „Ziduri şi suflete frumoase, la Biserica Bucur din Capitală”/29 ianuarie 2009.

Diaspora românească: O preocupare constantă a „Ziarului Lumina” au fost şi românii aflaţi dincolo de graniţele ţării: „Prima parohie rotodoxă din Japonia”/1 iulie 2008; „Biserica exilului românesc din Paris s-a întors acasă”/25 iunie 2009.

Istoria şi viaţa mănăstirilor: „784 de călugări se roagă pentru Bucureşti”/17 mai 2008, un interviu ce ilustrează viaţa călugărilor de la Schitul Darvari din Bucureşti; „Bârsana: renaşterea unei ctitorii voievodale”/5 august 2008; „Pângăraţi - mănăstirea cu două biserici suprapuse”/18 noiembrie 2008.

Totodată, „Ziarul Lumina” a publicat numeroase documentare în care teologii răspund, pe înţelesul publicului cititor, la întrebări din universul religios pentru care fiecare dintre noi încearcă să găsească un răspuns: „Ce se află într-un altar”/23 martie 2007; „Cât şi cum ar trebui să ne rugăm”/26 iulie 2007; „De ce se pictează bisericile”/24 noiembrie 2007; „Ce simbolizează veşmintele liturgice”/3 februarie 2009.

În decursul celor cinci ani de existenţă, primul cotidian creştin din România a reflectat cu acurateţe poziţia fermă şi argumentată a BOR faţă de subiecte care au stârnit controverse în rândul opiniei publice: eutanasia - „Eutanasia ar introduce un climat de neîncredere între medici şi pacienţi”/27 noiembrie 2008; atacul, la adresa manualelor de Religie, a cotidienelor centrale, după apariţia unui studiu în care se susţinea că manualele de Religie ar ilustra un Dumnezeu violent şi răzbunător - „Liga Pro Europa i-a tras scara lui Vasilică”/30 martie 2008.

Campaniile „Lumina”

Dintre campaniile de presă susţinute de „Ziarul Lumina”, una se distinge prin impactul pe care l-a avut în rândul opiniei publice şi prin rezultatul final. Este vorba despre campania „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”, promovată în întreg Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, prin care se milita pentru menţinerea obligativităţii orelor de Religie în şcoli, lansată în ziarul nostru pe 13 februarie 2008 de către însuşi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Succesul campaniei, întreţinut de reacţiile permanente de sprijin ale cititorilor, la adresa redacţiei şi pe pagina de internet, a fost anunţat în paginile ziarului pe 1 martie 2008: „Religia rămâne în şcoli!”.

Merită amintită şi campania de ajutorare a persoanelor afectate de inundaţiile din anul 2005 din Moldova. Pe parcursul a două luni, ziarul a făcut zilnic apel la solidaritate şi la sprijin pentru sinistraţi: „Avem de rezolvat un test de solidaritate”/15 iulie 2005.

De asemenea, „Ziarul Lumina” a reflectat în articolele sale grija permanentă a Bisericii pentru copiii ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate şi pentru consecinţele pe care fenomenul imigraţiei le provoacă în sânul comunităţii: „Coslada, mica Românie de lângă Madrid”/23 august 2005; „Lacrimi de copil în valoare de 4 miliarde de euro”/6 mai 2006; „Copiii singuri acasă, o problemă serioasă lăsată în grija comunităţii”/13 iunie 2006; „Copilărie fără mama”/ 12 iunie 2008.

Reportaje marca „Lumina”

Primul cotidian creştin din România are meritul de-a fi abordat în paginile sale specii ale genului jurnalistic mai puţin uzitate atât în presa locală, cât şi în cea naţională: reportajul, aşa cum a fost moştenit în presă de la Brunea Fox, interviul, documentarul. Toate, tratate detaliat, la dimensiunile la care sunt definite în cărţile de jurnalism.

Reportajele de primă pagină au atras, în toţi aceşti ani, un număr mare de cititori, atât prin stilul propriu, conturat în timp, cât şi prin ineditul subiectelor abordate:

Reportaje despre meseriile care dispar: „Meseriile bunicilor”/16 martie 2005; „Ultimul olar de la Tansa”/12 august 2006; „Ultimul nepot al lui Guttenberg”/15 aprilie 2006; „Moş Gheorghe Agrosoaie, un fierar trist şi-o covălie goală”/14 martie 2007; „Amintirea a ceea ce a fost odată Curtea Sticlarilor din Bucureşti”/18 iulie 2009;

Reportaje-portret: „Domnul şi doamna Trandafir”/2 mai 2006; „Gheorghe Ciobanu, ţăranul care pictează în genunchi frumuseţea lui Dumnezeu”/16 august 2008; „Viaţă de refugiat african pe plaiuri maramureşene”/13 iunie 2009;

Reportaje-eveniment: „Primul muzeu al vinului din România”/28 iulie 2006; „Vara, pe dealurile Cucutenilor răsar sculpturi şi forme de lut”/25 august 2007; „Palas, cel mai mare şantier din România”/23 mai 2008;

Reportaje-descriere: „Cimitirul vesel de la Săpânţa, un straşnic hohot de râs al românilor”/11 august 2005; „Zece Prăjini, o moşie cu cântec”/3 mai 2007; „Postul Mare în satul Patriarhului, în urmă cu 50 de ani”/23 aprilie 2008;

Reportaje informative: „Meşterii raclelor de sfinţi de la Monetăria Statului”/27 iunie 2008; „Moaştele a şase sfinţi vor fi purtate în pelerinaj”/26 octombrie 2009;

Reportaje-documentar: „Ştefan Procopiu, un savant de Premiu Nobel”/20 februarie 2009; „12 biserici au ars în Focul cel mare din 1847”/5 februarie 2010.

Interviuri şi personalităţi

„Ziarul Lumina” a găzduit în paginile sale interviuri cu numeroase personalităţi ale vieţii publice. Am avut şansa şi onoarea să stăm de vorbă cu istorici, publicişti, medici, teologi, muzicologi, sociologi, cercetători, profesori universitari şi politicieni. Tuturor le mulţumim că au acceptat să împărtăşească cititorilor noştri gândurile, experienţele şi o frântură din vieţile lor: „Iaşul, capitala de rezervă în relaţia cu Răsăritul”/12 septembrie 2005, un interviu cu ministrul de Externe al României din acea perioadă, Mihai Răzvan Ungureanu; „Cel mai mare act din existenţa lumii este viaţa”/6 martie 2006, un interviu cu profesorul şi psihiatrul Constantin Romanescu; „Coloana vertebrală a României este Biserica Ortodoxă”, un interviu cu academicianul şi istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici/4 iunie 2008; „Libertatea înseamnă să nu-ţi fie ruşine cu tine în viaţă”/28 februarie 2008, un interviu cu publicistul Tudor Octavian; „O cercetare care se vrea pur românească este condamnată la mediocritate”/12 martie 2009, un interviu cu matematicianul Viorel Barbu; „Spiritul de aşezare” este foarte puternic la români/3 martie 2009, un interviu cu academicianul Eugen Simion; „Nu fac decât să reconstruiesc prin sunet satul tradiţional de odinioară”/16 iunie 2009, un interviu cu muzicologul Grigore Leşe.

Poveştile neştiute din documentare

Un alt gen jurnalistic abordat în „Ziarul Lumina” este documentarul. Fie că vorbeşte despre locuri, oameni sau întâmplări, fie că evocă personalităţi celebre sau că povesteşte vieţile sfinţilor, documentarul aduce cu sine lucruri noi, neştiute, îmbogăţind cititorul, aducându-i în faţă o întreagă istorie: „Bisericile „călătoare” de la Muzeul Satului”/29 iulie 2008; „Alcoolismul, cea mai periculoasă dependenţă”/20 octombrie 2008; „Pe holurile şcolii interbelice”/16 februarie 2009; „Câţi români ar fi putut lua Premiul Nobel”/6 martie 2009; „Teologul de neegalat în exegeza Sfintei Scripturi”/13 noiembrie 2009; „Drumul sfinţeniei: din istorie în calendar”/24 noiembrie 2009.

„Ziarul Lumina”, binecuvântat cu un public fidel

Articolele enumerate mai sus reprezintă doar o mică parte din ceea ce a însemnat munca noastră de cinci ani. A fost doar o încercare de împrospătare a memoriei noastre comune. Pentru viitor, ne propunem să venim în casele dumneavoastră cu articole şi mai interesante, cu informaţii curate, cu sfaturi bune şi cu acelaşi mesaj de linişte.

Vă mulţumim dumneavoastră, cititorilor noştri fideli, că ne-aţi fost alături în aceşti ani şi aşteptăm, în continuare, la adresa redacţiei sau pe forumul ziarului, mesaje, critici, sugestii, propuneri.