Ziua limbii române s-ar putea sărbători la data de 31 august

Cei aproximativ 32 milioane de vorbitori de limba română din ţară şi din diaspora ar putea ca, începând de anul viitor, să sărbătorească Ziua Limbii Române la data de 31 august, potrivit unui proiect de lege care a primit ieri avizul Comisiei de cultură din Senat. La această dată, încă din 1990, limba română este sărbătorită în fiecare an în Republica Moldova.

Propunerea legislativă privind proclamarea zilei de 31 august ca Zi a Limbii Române, iniţiată de 166 de parlamentari, a primit ieri un raport favorabil cu amendamente din partea senatorilor din Comisia pentru cultură. Proiectul prevede ca Ziua Limbii Române să fie marcată de către autorităţile şi instituţiile publice ale statului, inclusiv reprezentanţe diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, "prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei limbii române".

În expunerea de motive, iniţiatorii legii explică faptul că "importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite".

Din cei aproximativ 32 milioane de vorbitori de limba română, 10 milioane trăiesc la acest moment în afara graniţelor României, 4 milioane fiind numai în Republica Moldova. "Românii din afara graniţelor trebuie să simtă că sunt sprijiniţi în demersurile lor de păstrare a culturii şi identităţii naţionale, prin oferirea educaţiei în limba română oriunde s-ar afla", se mai arată în documentul citat.

Începând din 1990, limba română este sărbătorită în fiecare an la 31 august în Republica Moldova, iar din 2006, în această zi, este organizat la Bucureşti "Concertul limbii române", un eveniment menit să promoveze libertatea de a vorbi limba română.

"Este încă o dovadă a faptului că limba maternă a unei naţiuni este cel mai puternic instrument de păstrare a identităţii naţionale", mai precizează iniţiatorii propunerii de lege. Proiectul va merge spre legiferare la Camera Deputaţilor, care este camera decizională în acest caz.