Ziua Limbii Române, sărbătorită în Covasna şi Harghita

Parlamentul României a legiferat Ziua Limbii Române, la 31 august, prin Legea nr. 53/2013, publicată în „Monitorul Oficial“, nr. 145 din 19 martie 2013. În acest an, Ziua Limbii Române este marcată oficial, pentru prima dată în România, sâmbătă 31 august.

Ziua Limbii române va fi marcată în judeţul Covasna, pe data de 31 august, printr-o suită de manifestări organizate sub egida Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe. Evenimentul coordonat de prof.dr. Luminiţa Cornea se va desfăşura la Casa memorială „Romulus Cioflec“ din localitatea Araci şi va cuprinde mai multe momente. Va începe cu vizitarea Casei memoriale, continuând cu prezentarea unei expoziţii cu volume donate muzeului, cu autograf, de către autorii ce şi-au lansat cărţile „la umbra nucului bătrân“. Momentele culminate vor fi cele artistice dedicate în exclusivitate Limbii Române: versuri închinate Limbii Române de Gheorghe Sion, Alexei Mateevici, Mihai Eminescu, Grigore Vieru,  vor fi recitate de elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ şi de către actriţa Duţa Guruianu de la Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfântu Gheorghe.

În cadrul momentului liric „Poeţii aduc laudă limbii române“, autorii de poezie Mihaela Aionesei şi Izzet Baubec, ambii din Târgu Secuiesc, vor citi din propria creaţie tipărită în volume de versuri care le-au adus consacrarea prin premiile obţinute. Momente speciale vor fi şi cele în care profesori din judeţul Covasna vor prezenta comunicări: „Simplitatea şi corectitudinea limbii române la Nicolae Colan“ -  prof. dr. Alex. Surdu, „Limba română şi limba latină“ - prof. Maria Stoica, „Dăinuire întru Limba Română“ - Luminiţa Cornea. Finalul evenimentului dedicat Limbii Române va fi marcat de lansarea volumului „Întru lumina munţilor. Fragmente de spiritualitate românească“, de Luminiţa Cornea.

Organizatorii au ales să includă în invitaţii un citat sugestiv din prefaţa scrisă de episcopul Nicolae Colan la „Îndreptarul ortografic“ tipărit la Cluj, în anul 1944, care spunea: „Limba maternă e una din cele mai scumpe comori ale oricărei naţii. De aceea, nimeni nu are voie să-şi bată joc de ea, stricând-o. Dimpotrivă, toţi avem datoria să vorbim, dacă nu frumos, ceea ce-i mai greu, cel puţin corect“. Evenimentul este organizat în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Filologice - Filiala Covasna, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita şi revista „Vatra veche“, Târgu Mureş.

Scriitori români din Araci

Cercetătoarea dr. Luminiţa Cornea, coordonatoarea evenimentului, a remarcat faptul că în Araci s-au născut doi importanţi scriitori ocrotitori ai limbii române. Ierarhul-scriitor şi academicianul Nicolae Colan (1893-1967), în Discursul de recepţie la Academia Română (28 mai 1945), intitulat „Biserica neamului şi unitatea limbii româneşti“, dă mai multe definiţii limbii, apreciind, în mod deosebit, limba română şi graiul străbun, ce reprezintă „oglinda curată şi sufletul unui popor“.

Scriitorul şi profesorul Romulus Cioflec (1882-1955) îşi sfătuia elevii să fie atenţi cum scriu, „ca să nu ofenseze limba română, care este plină de tandreţe, când o respectăm“.

Romulus Cioflec şi Nicolae Colan şi-au scris operele într-o frumoasă şi armonioasă limbă românească, cunoscând bogăţia ei, „ca un fagure de miere“ (Mihai Eminescu), dar şi faptul că limba îndeplineşte un rol covârşitor în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam. Astfel, muzeul din Araci este cel mai potrivit loc pentru celebrarea Limbii Române, având în vedere contribuţia celor doi scriitori din Araci la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi la promovarea limbii române literare, conform unui comunicat al MNCR.

Ziua Limbii Române în Harghita

Consiliul Judeţean Harghita organizează, la Miercurea Ciuc, cu prilejul Zilei Limbii Române, mai multe activităţi dedicate în special elevilor.

Potrivit Biroului de Presă al Consiliului Judeţean Harghita, la parterul instituţiei sunt programate activităţile cultural-educative în limba română, destinate şcolarilor din clasele I-VIII. Grupul ţintă este reprezentat de copiii angajaţilor Consiliului Judeţean, majoritatea de etnie maghiară, dar şi elevii din clasele I-VIII din oraş şi din localităţile judeţului.