Unitatea, mărturia existenţei noastre în Hristos

Este o mare bucurie şi totodată o aleasă cinste pentru oraşul nostru de a fi gazda celei mai importante activităţi a tineretului ortodox din toată lumea. Cea de-a VI-a ediţie a Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi (ITO 2019) adună laolaltă aici, în Cetatea Băniei, mulţime de tinere inimi, pline de credinţă, nădejde şi dragoste creştină. Cu acest gând, câteva mii de tineri ortodocşi din întreaga lume vor aprinde la Craiova, vreme de câteva zile, torţa luminoasă a virtuţilor străbune, oferindu-le ca pildă de credinţă şi mărturisire pentru întreaga ţară. 

Salutăm dintru început şi binecuvântăm prezenţa delegaţiilor din toate eparhiile Sfintei noastre Patriarhii, precum şi din Bisericile Ortodoxe surori. Ne bucurăm, de asemenea, de sprijinul şi împreuna-lucrare a colaboratorilor noştri din instituţiile de stat centrale şi locale, care au ostenit „cu timp şi fără timp” la buna organizare a acestei întâlniri. Le suntem recunoscători tuturor, mulţumind lui Dumnezeu şi Maicii Sale Prea­sfinte pentru împletirea minunată de faptă, de gând şi de cuvânt. 

Tema întâlnirii de anul acesta este aceea a unităţii de credinţă şi de mărturisire „în Duh şi Adevăr”, în Biserica Ortodoxă. Suntem cu toţii una în „Potirul Euharistic” al Bisericii, mărturisind, cum zice Sfântul Apostol Pavel, „un Domn, o credinţă, un botez. Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor, Care este peste toate şi prin toate şi întru toţi” (Efes. 4, 5-6). În această unitate ne naştem şi creştem, şi tot prin această unitate facem mărturia existenţei noastre în Hristos. 

Prin dinamica vieţii liturgice a Bisericii şi mai ales prin Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie suntem părtaşi Aceluiaşi Trup Euharistic, prin care înmulţim şi ducem mai departe unitatea reală a Bisericii. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel ne povăţuieşte, arătând că, „dacă este vreun îndemn în Hristos, dacă este vreo mângâiere a dragostei, dacă este vreo împărtăşire a Duhului, dacă este vreo milostivire şi îndurare, faceţi-mi bucuria deplină ca să gândiţi la fel, având aceeaşi iubire, aceleaşi simţiri, aceeaşi cugetare” (Filipeni 2, 1-2). 

Potirul unităţii euharistice este în acelaşi timp mediul propice de lucrare şi creştere a virtuţilor creştine, de credinţă, nădejde şi dragoste. Acestea sunt mijloacele de­săvârşite prin care noi putem ţine neabătută cărarea spre mântuire. Prin virtuţi ne oferim permanent „jertfă lui Dumnezeu împreună cu Hristos”, ele fiind în acelaşi timp „dezvoltarea vieţii celei noi în Hristos şi desfăşurarea noastră după asemănarea Lui”.¹ Sfântul Nicolae Cabasila, care descrie Viaţa noastră în Hristos, arată că această lucrare a virtuţilor, chiar dacă porneşte de la Dumnezeu, cere deopotrivă din partea noastră bunăvoinţă şi strădanie neobosită. „A Lui e propriu-zis săvârşirea, a noastră e numai dorinţa de împreună-lucrare. Cu alte cuvinte, întru atât putem noi dobândi unirea cu Dumnezeu, întrucât ne supunem harului şi întrucât nu «ascundem talantul» (Matei 25, 25) şi nu «stingem Duhul» (I Tes. 5, 19) ce arde în noi. Adică, să nu săvârşim nimic ce strică vieţii sufletului, căci orice lucru de felul acesta aduce moartea... Doar Însuşi Domnul Hristos, Care veşnic este printre noi, sădeşte în suflete, în chip neînţeles, rădăcinile vieţii duhovniceşti.”²

Aceasta rezumă în câteva cuvinte explicaţia teologică a mo­ttoului ITO 2019: „Cu toţii suntem un Potir. Credinţă, nădejde, dragoste”. Alături de acest minunat îndemn, întâlnirea noastră de la Craiova aduce un dar cu totul aparte, dat fiind faptul că anul acesta este dedicat satului românesc, cu specificul şi moştenirea lui ancestrală. Este vorba aşadar de întreaga tradiţie de credinţă şi de mărturisire ortodoxă aici, în Oltenia, unde au existat dintotdeauna oameni dăruiţi, care s-au jertfit pentru unitatea de credinţă, pentru libertatea şi demnitatea noastră. Este de ajuns să amintim de Mihai Viteazul, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu şi mulţi alţii, care au apărat cu preţul vieţii Sfânta noastră Ortodoxie şi glia strămoşească. Ei se adaugă astăzi unei moşteniri nealterate, păstrată în modul cel mai autentic în milenara Cetate a Băniei. În Imnul întâlnirii noastre, Bătrâna doamnă de pe Jiu, creştină şi latină deopotrivă, vă întâmpină pe toţi cu alese urări de bun venit, mărturisind în acelaşi neschimbat duh românesc unitatea euharistică a Bisericii: „Oltenia, provincie creștină,/ Credință și nădejde, neam de neam./ Potirul sfânt ne e acum lumină,/ În dragoste păstrată pe Altar” (refrenul Imnului ITO).

Vă dorim aşadar bun venit la Craiova, în „oraşul sufletului oltenesc”. Pe toată perioada şederii voastre aici vă urăm de pe acum ca petrecerea voastră să fie cu folos! Pe lângă cei responsabili cu grija organizării acestui mare eveniment, vă vor sta alături Sfinţii noştri ocrotitori şi mijlocitori la Tronul Preasfintei Treimi: Nifon, Serghie, Vah şi Tatiana, împreună-cinstiţi în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Între aceştia, trebuie să amintim faptul că Sfântul Ierarh Nifon împlineşte anul acesta 70 de ani de la venirea în Cetate. Ca ocrotitor al nostru, el a purtat cu sine, când au fost aduse aici sfintele sale moaşte (capul şi mâna dreaptă în anul 1948), momentul istoric al reînfiinţării Mitropoliei Olteniei. Tot pentru dumneavoastră sunt pregătite numeroase activităţi, concerte, întâlniri interactive, momente de rugăciune, conferinţe. 

Purtând în suflet pe toţi cei care ne sunt alături pentru împlinirea acestei frumoase lucrări, mulţumim Maicii Domnului pentru ajutorul primit şi rugăm pe Mântuitorul Hristos să vă dăruiască şedere plăcută, cu spor duhovnicesc aici, la Craiova!

Note:
¹ Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică, vol. III, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2003, p. 47.
² Sfântul Nicolae Cabasila, Despre viaţa în Hristos, traducere din limba greacă şi note de pr. prof. Teodor Bodogae, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2009, p. 31.

† Irineu,
Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei