Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate Au început alegerile europarlamentare

Au început alegerile europarlamentare

Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 24 Mai, 2019

Locuitorii Uniunii Europene (UE) își aleg zilele acestea, 23-26 mai, reprezentanții în Parlamentul European (PE) cu sediul la Bruxelles. Primii dintre cei 427 de milioane de alegători care și-au exprimat deja opțiunea de vot, ieri, au fost britanicii și olandezii. Europenii își doresc ca politicienii să vină cu „răspunsuri la îngrijorări legate de fluxurile de migrație, securitate, mediu, locuri de muncă”, spune președintele PE, Antonio Tajani, într-un discurs postat pe site-ul oficial al instituției. În România, alegerile europarlamentare au loc duminica aceasta, 26 mai. Reprezentanții Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) susțin, într-un comunicat faptul că „este de o importanță capitală să avem cea mai largă participare posibilă în exercitarea acestui drept democratic”.

Alegerea viitorului Par­lament European cons­tituie primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE, în cursul acestui an. PE este singura in­-s­tituție a Uniunii aleasă în mod direct, cu rol-cheie în alegerea președintelui Comisiei Europene (CE). În plus, PE are putere bugetară și legislativă, pe care o împarte cu Consiliul UE. 

Marea Britanie și Olanda au organizat ieri alegerile europarlamentare. Pentru Regatul Unit acest scrutin nu ar fi trebuit să aibă loc dacă ar fi ieşit din Uniune pe 29 martie, aşa cum era stabilit.

Următoarea dată pentru Brexit este 31 octombrie. Până atunci, englezii au trimis în PE 73 de eurodeputaţi. Astăzi votează alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Cehia, votul se va desfăşura pe parcursul a două zile, vineri şi sâmbătă. Celelalte 21 de state membre, inclusiv România, vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT (19:00, ora României) vor fi publicate exit-poll-uri şi rezultate preliminare din Germania, cea mai mare ţară din Uniunea Europeană. Franţa, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT (21:00, ora României), după cum informează Agerpres. Tot de la 18:00 GMT, Parlamentul European va publica, pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la vot, primele proiecţii ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024, iar după ce votul se va încheia în Italia, la 21:00 GMT (24:00, ora României), autorităţile naţionale din cele 28 de state membre vor putea anunţa rezultatele.

Alocarea mandatelor

Eurodeputații sunt repartizați în Parlament în funcție de afilierea politică, și nu de naționalitate, astfel că ei ocupă un loc în hemiciclu în funcție de grupul politic căruia îi aparțin. PE are 23 de comisii, deputații fiind repartizați în comisii care pregătesc lucrările sesiunilor plenare ale Parlamentului. Aceștia din urmă își împart timpul între circumscripțiile lor electorale, Strasbourg, unde au loc 12 perioade de sesiune pe an (una pe lună), și Bruxelles, unde participă la perioade suplimentare de sesiune și la reuniuni ale comisiilor și grupurilor politice. Fiecare țară decide cu privire la forma pe care o vor lua alegerile pe teritoriul său, dar trebuie să garanteze egalitatea dintre băr­bați și femei, precum și votul secret. 

După alegerile europarlamentare, noul preşedinte al Comisiei Europene va fi ales de PE şi de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre ale UE. De regulă, devine preşedinte al CE candidatul familiei politice care a întrunit cele mai multe voturi. Favoriții de anul acesta sunt germanul Manfred Weber, 46 de ani, din partea Partidului Popular European (PPE), și olandezul Frans Timmermans, 57 de ani, din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES), potrivit analiștilor internaționali. 

Scrutin în România

Așteptările celor aproximativ 500 de milioane de locuitori ai Uniunii care vor vota zilele acestea sunt sintetizate de șeful PE, Antonio Tajani, într-un discurs postat pe site-ul oficial al insti­tuției: cetățenii europeni vor „răspunsuri la îngrijorări legate de fluxurile de migrație, securitate, mediu, locuri de muncă”. 

În România, s-au înscris în cursă șapte candidați indepen­denți și 23 de partide politice, ceea ce înseamnă aproape 700 de persoane, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Estimările pentru România ale site-ului politico.eu arată că doar șapte din cele 23 de formațiuni politice au șanse să treacă de pragul electoral de 5%. 

Țării noastre îi revin 32 de locuri în PE, din totalul de 750 (751 plus președintele PE), potrivit site-ului oficial al UE. Teoretic, numărul eurodeputaților este proporțional cu populația țării de unde provin, dar în practică se aplică sistemul „proporționalității degresive”, adică nici un stat nu poate avea mai puțin de 6 europarlamentari sau mai mult de 96. În 2019, suma maximă lunară disponibilă unui eurodeputat pentru diverse cheltuieli este de 24.943 de euro, potrivit site-ului oficial al PE. Dacă Brexit-ul va avea loc în toamnă, numărul eurodeputaților va scădea la 705. Din cele 73 de locuri ale Marii Britanii, 46 vor fi păstrate pentru eventualele liste pan-europene de candidați și/sau pentru noile state membre, în cazul unei extinderi. Celelalte 27 de locuri vor fi redistribuite la 14 state membre sub­reprezentate în Parlament. Numărul locurilor alocate României va crește de la 32 la 33, potrivit Biroului de informare în România al PE. 

Reprezentanții Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) îndeamnă ce­tățenii europeni, într-un comunicat transmis luna trecută, să își exercite dreptul civil de a vota. Prin intermediul reprezen­tan­ților aleși, europenii devin parte în procesele de consolidare a dialogului deschis, transparent și regulat dintre cetățeni și insti­tuțiile europene, vor contribui la elaborarea de politici concentrate pe in­vestiții sociale şi a unor strategii privind drepturile omului. Totodată, devin părtași la formularea de strategii privind educația pentru o cetățenie democratică și competențe interculturale și își asumă o responsabilitate comună pentru primirea și integrarea refugiaților, imigranților și soli­citanților de azil. 

De asemenea, pot contribui la elaborarea unor politici de mediu care respectă creația lui Dumnezeu bazată pe o economie ino­vatoare, circulară, care oferă un fundament ferm pentru un viitor sustenabil al omenirii, în care creșterea va fi disociată de utilizarea resurselor. „Este de o im­portanță capitală să avem cea mai largă participare posibilă în exercitarea acestui drept democratic”, subliniază în același document CROCEU.

Componența Uniunii Europene

Parlamentul European: Are putere bugetară și legislativă, pe care o împarte cu Consiliul Uniunii Europene. Joacă un rol-cheie în alegerea pre­ședintelui Comisiei Europene. 

Consiliul European: Sta­bilește prioritățile generale ale UE. Funcționează sub conducerea unui președinte și este alcătuit din șefi de stat sau de guvern din statele membre, inclusiv președintele Comisiei Europene.

Consiliul Uniunii Europene: Reprezintă guvernele statelor membre. Președinția Consiliului este exercitată de statele membre prin rotație.

Comisia Europeană: Este organul executiv al UE și răspunde de propunerea și punerea în aplicare a actelor legis­lative europene, de monitorizarea respectării tratatelor și de gestionarea zilnică a activi­tăților UE.

Curtea de Justiție: Este instanța supremă în materie de drept european. Interpretează și asigură aplicarea uniformă a legislației UE în toate statele membre.

Curtea de Conturi: Controlează finanțele UE. În calitate de auditor extern, contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a Uniunii și exercită rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor UE.

Banca Centrală Europeană: Principala sarcină este de a menține puterea de cumpărare a euro și, astfel, stabili­tatea prețurilor în zona euro.

Fonduri europene pentru România

În perioada 1 ianuarie 2007 - 28 februarie 2019, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile în valoare de 52,45 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu aproape 17,6 miliarde de euro. România are, astfel, un plus de 34,8 miliarde de euro, adică un sold pozitiv în relația cu Uniunea în cei 12 ani de apartenență la blocul comunitar, potrivit datelor centralizate la Ministerul român al Finanțelor. 

Banii absorbiți cuprind fonduri europene postaderare, din perioadele de programare 2007- 2013 și 2014-2020, precum și fonduri alocate în perioada de preaderare, virate de Comisia Europeană după ce România a finalizat procesul de aderare la UE.

Din actualul Cadru Financiar Multianual al UE, 2014-2020, România a primit aproximativ 15,4 miliarde de euro, din care mare parte, 6,6 miliarde de euro, sunt bani din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA), plățile directe primite de fermieri fără să fie nevoie de proiecte europene. Absorbția de bani FEGA a ajuns astfel la o rată efectivă de 58% din cât are alocată România pe acest fond.

Fondurile europene structurale și de investiții (FESI) sunt absorbite de România prin nouă programe naționale, gestionate de autoritățile de management din subordinea a trei ministere: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale și Admi­nistrației Publice. În perioada de programare 2014-2020, România are alocate FESI de 30,88 miliarde de euro, din care a primit 8,6 miliarde de euro, însemnând o rată de absorbție de 28%, ceea ce înseamnă o rată apropiată de media europeană, care este de 31%. În baza cheltuielilor efectuate de beneficiarii interni în proiectele europene derulate, România a absorbit 8,6 miliarde de euro, adică o rată de absorbție de 28%, ca rambursări de cheltuieli în proiecte.

Pe politica de coeziune, în perioada 2014-2018, România a reușit să obțină rambursări de cheltuieli în valoare de 4,7 miliarde de euro, adică 21% din sumele alocate țării prin această politică, rată de absorbție cu avansuri.