Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
Sf. Ier. Petru Movilă, Mitropolitul Kievului; Sf. Mare Mc. Anastasia (Zi aliturgică)
Acest sfânt ierarh, Petru Movilă (†1646), de neam român, s-a născut la Suceava în anul 1596, ca fiu al lui Simion Movilă, mai târziu domnitor în Muntenia şi Moldova. După uciderea tatălui său, în anul 1611, a pribegit cu familia în Muntenia, apoi s-a aşezat în Polonia. Aici a studiat la Școala ortodoxă a „Frăţiei” din Liov, unde a învăţat teologie, dar şi greacă şi latină. După obiceiul vremii, ca fiu de nobil, a fost nevoit să facă şi studii militare. Cu toate acestea, în scurt timp s-a dovedit mai degrabă un iscusit ostaş duhovnicesc în apărarea Ortodoxiei, ameninţată de prozelitismul romano-catolic şi cel calvin. Situaţia ortodocşilor din Ucraina din acea perioadă era una foarte grea, mai ales în timpul regelui Sigismund al 3-lea, care a interzis total Ortodoxia, confiscând multe biserici şi chiar averile personale ale creştinilor ortodocşi care refuzau unirea cu Roma. Sfântul Petru Movilă a intrat în obştea Lavrei Pecerska, unde a fost călugărit, la doar câteva luni a fost ales egumen al mănăstirii, iar la 31 de ani a fost ridicat la treapta de arhimandrit. În cei cinci ani de stăreţie a tipărit multe cărţi şi a pus temelia unui colegiu care în 1633 va deveni Academia Duhovnicească de la Kiev. A fost ales apoi Mitropolit al Kievului, Galiţiei şi a toată Rusia Mică. Ca mitropolit, vreme de 13 ani a tipărit peste 50 de cărţi: Evhologhionul (1646); Liturghierul (1629); Evangheliarul (1636); Apostolul (1638); Psaltirea (1640); o carte de apărare a Ortodoxiei, Lithos (Piatra) (1644); Mărturisirea Ortodoxă etc. Sfântul Ierarh Petru Movilă nu a uitat nici de poporul român, el trimiţând tipografii la Târgovişte, Câmpulung, Govora şi la Iaşi.