Adaos comercial plafonat pentru mai multe alimente
Timp de trei luni, cotele de adaos comercial pentru 14 grupe de produse alimentare sunt limitate. Măsura, intrată de marţi, 1 august, în vigoare, a fost luată de Guvern pentru a stopa creşterea preţurilor la alimentele de bază şi pentru a încuraja consumul de produse româneşti. Peste 22% dintre români nu îşi permiteau în 2022 o masă adecvată care să conţină carne sau peşte, iar în coşul de cumpărături predomină produsele ieftine.
Alimentele care beneficiază de reducerea cotelor de adaos comercial sunt:
- pâinea albă simplă 300-500 grame, fără specialităţi;
- lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime, 1 litru;
- brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, maximum 200 grame;
- făină albă de grâu „000” 1 kg;
- mălai 1 kg;
- ouă găină calibru M 10 bucăţi;
- ulei de floarea-soarelui 1 litru;
- carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui);
- carne proaspătă de porc (carne de lucru, pulpă de porc cu os şi fără os, spată porc);
- legume proaspete vrac (roşii, castraveţi, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei kapia);
- fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă);
- cartofi proaspeţi albi vrac; zahăr alb tos 1 kg.
„Cota de adaos comercial practicat de procesator poate fi de maximum 20% faţă de costul de producţie al produsului calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, în care sunt incluse cheltuieli directe şi indirecte. Cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanţ, poate fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale”, a explicat Florin Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii, citat de Agerpres.
Consiliul Concurenţei a demarat o amplă acţiune în magazine pentru a vedea în ce măsură companiile au aplicat prevederile ordonanţei, a anunţat preşedintele Bogdan Chiriţoiu. Primele rezultate privind analiza comparativă a preţurilor va fi disponibilă la sfârşitul acestei săptămâni.
Un instrument util după care se pot ghida consumatorii la achiziţia de produse este platforma Monitorul Preţurilor.
Aproximativ 8,3% din populaţia Uniunii Europene nu îşi permiteau în 2022 o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetal o dată la două zile, potrivit datelor publicate de Eurostat. Statistica europeană mai arată că 22,1% dintre români nu îşi permiteau în 2022 o masă adecvată, acesta fiind cel mai mare procent din UE, faţă de doar 1,4% dintre irlandezi.
Tot anul trecut, pentru a face faţă scumpirilor de la raft şi inflaţiei crescute, românii și-au schimbat comportamentul de consum, potrivit unui studiu GfK, în coşul de cumpărături făcându-şi loc tot mai multe produse ieftine. (O.N.)