Alimentele vegetale şi puţin procesate, aliați redutabili împotriva cancerului

Data: 30 Septembrie 2024

În Europa, cea mai frecventă formă de cancer la bărbați este de prostată, fiind a treia cauză de deces cauzat de cancer, după cel de plămâni și de colon. În fiecare an, 450.000 de bărbați primesc acest diagnostic în Europa. Cu cât diagnosticarea este mai târzie, de regulă din pricina neefectuării testelor de screening, cu atât rata de metastazare și de deces este mai mare. Dietele bogate în zaharuri simple, grăsimi saturate și proteine animale cresc semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului, inclusiv cel de prostată.

În circa 80% din cazuri, cancerul de prostată este diagnosticat la bărbați cu vârste de peste 65 de ani. Aceasta deoarece ADN-ul acumulează în timp tot mai multe mutații cauzate de diferiți factori care îl vatămă, iar organismul pierde treptat din capacitatea de regenerare, mai ales atunci când nu este ajutat cu molecule din dietă, cu odihnă, cu timp de relaxare, cu rugăciune. Progresia microtumorilor de la nivelul prostatei este foarte lentă, fiind necesare câteva zeci de ani pentru a declanșa cancerul.

Cu toate acestea, cercetările și observațiile clinice recente arată că tot mai mulți bărbați tineri dezvoltă cancer de prostată. Trebuie menţionat faptul că de funcţia prostatei, care este un organ puțin mai mare decât o nucă şi se dezvoltă în adolescență sub acțiunea testosteronului, depinde fertilitatea unui bărbat, şi nu doar de sinteza propriu-zisă de spermatozoizi, deoarece ea produce o parte din lichidul seminal, acesta din urmă constituind mediul de viață și de transport al spermatozoizilor, ca și sursa lor de hrană și energie. În lichidul seminal se găsește fructoză din care spermatozoizii obțin energia necesară pentru a ajunge la ovocit și a-l fertiliza. 

În decurs de 20 de ani, proporția bărbaților diagnosticați cu cancer de prostată cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani a crescut cu 300%. Din 1990, procentul de bărbați diagnosticați înainte de 40 de ani a crescut cu 2% pe an. Există chiar câteva cazuri documentate clinic de tineri diagnosticați cu cancer de prostată la vârsta de 17 ani. Lucrurile devin chiar mai problematice dacă ne gândim la faptul că un cancer dezvoltat înainte de 65 de ani este mult mai agresiv, tinerii până în 24 de ani având o rată de supraviețuire după 5 ani de 30%, comparativ cu bărbații diagnosticați în intervalul de vârstă 40-80 de ani, care pot avea o rată de supraviețuire după 5 ani de 95-100%.

Această creștere semnificativă a incidenței cancerului de prostată într-o perioadă scurtă de timp este pusă de oamenii de știință pe seama stilului modern de viață. Astfel, principalii factori incriminați sunt obezitatea, lipsa de mișcare și unele substanțe industriale, precum bisfenolul, folosit la producerea unor recipiente și capace din plastic, conserve metalice etc.

Deși există anumite gene care pot crește riscul de cancer de prostată, cercetările recente au arătat că acest risc poate fi micșorat prin simpla adoptare a unor obiceiuri de viață sănătoase. Ca și în cazul altor boli cronice, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, afecțiunile cardiovasculare și alte forme de cancer, declanșarea cancerului de prostată este rezultatul interacțiunii dintre ADN și moleculele aduse din dietă, nivelul redus de activitate fizică și alte practici, precum fumatul și consumul de alcool. Ca dovadă, deși la bărbații japonezi microtumorile la nivelul prostatei sunt frecvente și numeroase, rata cancerului este foarte scăzută, comparativ cu bărbații occidentali. 

Dietele bogate în zaharuri simple, grăsimi saturate și proteine animale cresc semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului. În mod special, produsele lactate grase par a fi problematice, nu doar din pricina conținutului crescut de grăsimi saturate, ci și a aportului mare de calciu. De asemenea, consumul de carne crește riscul prin mai multe mecanisme: prin aportul de grăsimi saturate, de aminoacizi cu sulf și aromatici, prin compușii Maillard, care se formează în cursul preparării termice (mai ales prin prăjire și frigere pe grătar). În cazul semipreparatelor, se adaugă și nitrozaminele formate prin reacția dintre proteine și nitriții adăugați pentru conservare.

Important de subliniat este faptul că studiile au confirmat capacitatea grăsimilor saturate de a activa genele responsabile de apariția cancerului de prostată, efect care nu a fost observat în cazul grăsimilor nesaturate. Principalele surse de grăsimi saturate sunt: carnea roșie, brânzeturile grase, untura, untul. Grăsimi nesaturate găsim în măsline și uleiul de măsline, avocado, ciocolată neagră, nuci, migdale, alune și semințe variate: in, cânepă, chia, dovleac etc.

În general, alimentele vegetale integrale și puțin procesate sunt aliați redutabili în lupta pentru prevenția cancerului, dar și în încetinirea progresiei acestuia, odată instalat. Numeroșii compuși fitochimici din plante protejează celulele și ADN-ul, reducând semnificativ riscurile, mai ales când vine vorba de forme agresive de cancer. În mod particular putem enumera câteva dintre alimentele cele mai active în ceea ce privește protecția față de cancerul de prostată: usturoiul, ceapa, mazărea, fasolea, lintea, semințele de in, rodiile, ceaiul verde. De notă de curiozitate, în studiile de laborator, extractul de rodie a inhibat creșterea celulelor de cancer de prostată cu 95%.