Importanţa creșterii consumului de legume, fructe și semințe

Cu un total de circa 20 de milioane de cazuri diagnosticate în anul 2022, cancerul reprezintă una dintre principalele cauze ale mortalității la nivel mondial, unul din șase decese fiind cauzat de o formă de cancer. Afecțiune cu numeroase localizări în organism, cancerul poate avea mai mulți factori de risc cu contribuție diferită la inițierea și progresia creșterii tumorale - de la bagajul genetic al fiecărei persoane în parte la obiceiuri de viață și expunere la substanțe carcinogene.

Este important să înțelegem şi faptul că mutațiile genetice pot fi moștenite de la părinți, dar pot apărea și pe parcursul vieții. Celulele corpului sunt echipate cu molecule capabile să repare majoritatea mutațiilor care pot apărea, însă atunci când nu reușesc să facă acest lucru, ele pot deveni celule canceroase. Celulele canceroase sunt caracterizate de creștere și înmulțire continuă și necontrolată. Pe de altă parte, moștenirea unei gene mutante, deși crește riscul de cancer, nu se soldează în mod obligatoriu cu apariția acestuia.

Doar 5-10% dintre toate cazurile de cancer sunt cauzate de moșten­irea unei gene mutante. Până în prezent, au fost identificate mutații genetice ereditare în cazul câtorva forme de cancer: cancer adrenal (care afectează glandele suprarenale), osos, cerebral, medular (care afectează măduva spinării), mamar, colorectal, cancer al trompelor uterine, renal, unele forme de leucemie și limfom, neuroblastom (cea mai întâlnită formă de cancer a bebelu­șilor), cancer de orofaringe, de paratiroide, pancreatic, hipofizar, gastric, tiroidian, uterin, ovarian, de prostată, melanom și alte câteva forme mai rare.

Mutațiile care apar în timpul vieții au loc în urma expunerii la substanțe carcinogene, în diferite moduri și circumstanțe. Aceștia se numesc factori de mediu și comportamentali, unul dintre cei mai importanți fiind reprezentat de alcool. Consumul de băuturi alcoolice crește semnificativ riscul dezvoltării anumitor forme de cancer: oral (care apare la nivelul cavității bucale), faringian, laringian, esofagian, de stomac, de ficat, de colon și de sân. De pildă, cancerul gurii este de 6 ori mai răspândit în rândul persoanelor care consumă băuturi alcoolice decât în rândul neconsumatorilor, neexistând nici o diferență între riscul dat de vin, bere sau băuturi spirtoase.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat semipreparatele din carne precum bacon, șuncă, salam și celelalte în prima categorie de carcinogeni, legătura cu apariția și progresia cancerului fiind indiscutabilă. Astfel, aceste produse se află în aceeași categorie de risc cu băuturile alcoolice, tutunul și radia­țiile UV. În a doua categorie de carcinogeni, OMS a inclus carnea roșie - porc, vită, miel, ied. Din aceste motive, multe organizații de sănătate din lume recomandă evitarea semipreparatelor din carne și limitarea consumului de carne roșie la maximum 455 g pe săptămână. Mult mai benefică ar fi însă înlocuirea acesteia cu pește, pasăre, leguminoase (năut, linte, fasole, soia, lupin), ouă și creșterea consumului de legume, fructe și semințe, mai ales în cazul stabilirii unui diagnostic de cancer și inițierea tratamentului corespunzător.

În ceea ce privește temerile legate de pesticidarea alimentelor, este bine de știut faptul că doar 2% din cazurile de cancer se datorează poluan­ților din mediu, între care se numără și pesticidele. Mai mult decât atât, nu dispunem de dovezi științifice solide care să indice faptul că alimentele cultivate organic, adică fără pesticide și fertilizatori, ar avea beneficii mai mari legate de reducerea riscurilor sau recuperarea mai rapidă în comparație cu cele convenționale. Controlul nivelului de pesticide este, desigur, foarte important, în primul rând la nivel de ecosisteme, însă acestea nu justifică evitarea fructelor și legumelor, întrucât cantitatea de micronutrienți - vitamine, minerale - nu diferă în comparație cu fructele și legumele cultivate convențional.

Deși în mass-media există promotori şi susținători ai unor diete care previn sau tratează cancerul, cercetările științifice ne arată că nu există alimente sau cure speciale care să poată face acest lucru, tot așa cum nu există alimente care să prevină recidivele. Cele mai populare astfel de diete se caracterizează prin excluderea unor grupe alimentare (lactate, cereale), consumul exclusiv sau în cantități foarte mari al anumitor fructe și legume sau al sucului acestora și/ sau administrarea unor suplimente alimentare în doze mari. Astfel de diete cel mai adesea duc la malnutriție, generând carențe nutriționale importante - de proteine, lipide, vitamine, minerale -, care se soldează cu scăderea nivelului de energie, scădere excesivă în greutate, oboseală, slăbirea imunității.

Un alt factor important pentru menținerea sănătății și prevenirea cancerului este activitatea fizică moderată zilnică. Evitarea sedentarismului este de o importanţă maximă pentru buna oxigenare a țesuturilor și funcționarea eficientă a sistemului limfatic, responsabil de drenarea toxinelor.