Depresia și anxietatea slăbesc sistemul imunitar

Depresia și anxietatea nu afectează doar starea psihică, ci modifică profund și funcționarea sistemului imunitar. Schimbul permanent de informații dintre creier, sistemul nervos și sistemul imunitar face ca emoțiile negative cronice să vulnerabilizeze organismul, mai ales iarna, când expunerea la virusuri crește, a explicat psihologul Radu Leca într-o analiză recentă, la televiziunea națională.

Legătura directă dintre stresul emoțional și capacitatea organismului de a recunoaște și lupta împotriva agenților patogeni a fost demonstrată de psihoneuroimunologie, o știință interdisciplinară relativ nouă care studiază bolile pe care le provoacă stresul. Ceea ce trăiește intens mintea, traduce sistemul imunitar. Unul dintre principalele mecanisme implicate în acest proces este așa-numita axă a stresului, reprezentată de hipotalamus, hipofiză și glanda suprarenală.

În depresie și anxietate cronică, cortizolul poate rămâne permanent ridicat sau își poate pierde eficiența, perturbând astfel coordonarea imunitară. Când alarma rămâne aprinsă, „pompierii” obosesc, explică mai sugestiv Radu Leca. Mai exact, atunci când organismul rămâne blocat într-o stare de alertă, scade tonusul nervului vag, care joacă un rol crucial în reglarea multor funcții vitale pentru organism, inclusiv răspunsul imunitar.

Somnul joacă și el un rol crucial. Depresia și anxietatea pot afecta calitatea somnului, care devine fragmentat. Lucrul acesta diminuează producția de anticorpi și activitatea celulelor „natural ucigașe” denumite NK, un tip de limfocite capabile să distrugă celulele infectate, inclusiv pe cele tumorale. Altfel spus, atunci când nu dormim bine, corpul nostru nu-și mai poate îndeplini aceste funcții.

Relația dintre depresie și apariția inflamațiilor este una circulară, mai spune Radu Leca. Nivelurile crescute de markeri inflamatori pot accentua simp­tomele emoționale, iar trăirile negative prelungite întrețin inflamația.

Pe de altă parte, și comportamentele asociate depresiei, cum sunt alimentația, sedentarismul și consumul excesiv de alcool sau nicotină, slăbesc barierele de apărare ale organismului. Cu alte cuvinte, atunci când noi înșine ne neglijăm prin astfel de comportamente, nici sistemul imunitar nu-și mai îndeplinește sarcinile.

Psihologul Radu Leca mai atrage atenția și asupra conexiunii care există între sănătatea sistemului digestiv și cea a creierului: perturbările de la nivelul florei intestinale favorizează inflamațiile, reducând coerența răspunsurilor imune. 

Această vulnerabilitate a organismului este amplificată în sezonul rece. Zile mai scurte și temperaturi scăzute înseamnă mai puțină expunere la lumina soarelui, deci și o scădere posibilă a nivelului de vitamină D în organism. De asemenea, petrecem mai mult timp în spații închise, ceea ce implică și o expunere mai mare la virusuri. De asemenea, izolarea și singurătatea, frecvente în depresie, sunt asociate cu mecanisme la nivel celular care cresc inflamația și reduc răspunsul antiviral în organism. 

Psihologul subliniază, totodată, și efectul pe care așteptările personale îl pot avea asupra funcționării sistemului imunitar. Gândurile negative pot acționa ca factor nocebo, adică inducerea sau accentuarea anumitor simptome ca efect al gândirii negative, amplificând reacțiile fiziologice la stres, adică opusul efectului placebo, care are capacitatea de a produce o ameliorare a simptomelor doar ca efect al așteptărilor pozitive ale pacientului.

Există însă și o parte bună în ceea ce privește toate aceste efecte negative, spune Radu Leca: aceste circuite sunt reversibile, iar tratarea anxietății și depresiei poate readuce echilibrul neuroendocrin și al sistemului imunitar. (I.N.)