Aniversare

Un articol de: Stelian Dumistrăcel - 02 Martie 2010

În preajma împlinirii a 96 de ani (la 23 februarie), Editura Tipo Moldova i-a făcut profesorului Gavril Istrate unul din cele mai frumoase cadouri la care poate aspira un devotat al cercetării lingvistice şi filologice: reeditarea unui volum publicat de Domnia Sa la Editura Minerva în 1970; ne referim la cea de-a doua ediţie, revizuită şi adăugită, din Limba română literară. Studii şi articole, apărută sub îngrijirea lui Vasile Diacon, fost student al autorului. Trebuie să precizăm, imediat, că sporul de conţinut reprezintă un număr de 11 studii, pe care G. Istrate le-a publicat până în anul 1987, dar unele note şi adăugiri la textele mai vechi iau în discuţie probleme de actualitate ale domeniilor ştiinţifice citate anterior.

Pentru specialişti, reeditarea volumului este un fericit prilej de a constata viabilitatea punctelor de vedere formulate de patriarhul lingvisticii ieşene în legătură cu probleme esenţiale ale istoriei limbii române literare, începând din anii â60, aşadar de la începuturile studierii temeinice, în învăţământul universitar, a acestei disicipline; este vorba de perioada formării, de spaţiul cultural în care a luat naştere limba română literară, în legătură cu baza dialectală a acesteia, şi de alte probleme, de principiu, dar, pe de altă parte, şi de studierea, aplicată şi dintr-o largă perspectivă istorică şi culturală, a textelor diferitelor secole. Iar asemenea texte, până în epoca la care ne referim, nu se bucuraseră de lecturi şi analize exhaustive, de genul celor pe care le-a făcut Gavril Istrate. Pentru cei care i-au fost studenţi, conţinutul acestui volum are şi o altă semnificaţie. La baza studiilor respective se află cursurile de specialitate ţinute de profesorul Istrate (de exemplu prin 1954-1955), la numai câţiva ani după marea… demascare, în viziunea partidului comunist (român, dar din comandă, de la Răsărit), a Dicţionarului limbii române al Academiei, ediţia Sextil Puşcariu. Urmărindu-se ştergerea identităţii naţionale, a tradiţiilor culturale româneşti, Dicţionarului Academiei i se imputa, printre altele, prezentarea de citate din literatura religioasă, ca şi din cronicari, de altfel, sau din scriitori clasici, dar… burghezi sau moşieri; în treacăt fie spus, ca măsură de îndreptare, a fost redactat şi publicat (între 1955 şi 1958) un dicţionar, în patru volume, al limbii contemporane, cu citate din „Scânteia“, „Lupta de clasă“ şi după traduceri în limba română din opere ale „clasicilor marxism-leninismului“! Or, chiar în acei ani, profesorul Istrate, mai mult ca oricare dintre profesori, ne făcea cunoscute vechea cultură şi spiritualitate naţională, viaţa religioasă din provinciile româneşti, ne dezvăluia importanţa, pentru dezvoltarea limbii române de cultură, a lucrărilor de cult tipărite începând cu diaconul Coresi. Aşadar, în volumul de faţă figurează studii în care sunt prezentate şi analizate, din perspectivă istorică şi, apoi, ca problematică a traducerii sau ca artă a stilului, când este vorba de opere originale, monumente de limbă cum sunt Psaltirea Şcheiană, Palia de la Orăştie, Cazania mitropolitului Varlaam, Psaltirea în versuri a mitropolitului Dosoftei, Didahiile mitropolitului Antim Ivireanu, Biblia lui Samoil Micu. Ca notă personală, pornind de la aceste preocupări, îmi amintesc că, la un seminar de la cursul Prof. Istrate, am pregătit şi am susţinut un „referat“, primul, în ceea ce mă priveşte, poate îndreptăţit să poarte acest nume, despre Psaltirea în versuri, prilej nu numai de a citi opera, ci şi de a memora stihuri ale mitropolitului Dosoftei. Din această fericită împrejurare, mi-au rămas în minte strofe din textul Psaltirii; de exemplu, o plină de culoare şi de mişcare „marină“: „Preste luciu de genune/Trec corăbii cu minune./Acolň le vine toană/De fac chiţii /â balenele/ gioc şi goană“. Dar şi o povaţă, o luare aminte care ne explică dragostea şi preţuirea cu care a fost şi este înconjurat Profesorul nostru: „Cine-şi face zid de pace, turnuri de frăţie,/ Duce viaţă fără greaţă-ntr-a sa-mpărăţie…!“. La mulţi ani, Stimate Domnule Profesor Gavril Istrate!