Arhimandritul Cleopa Ilie, predicator și dascăl al Evangheliei
Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a publicat o carte dedicată cunoscutului predicator, dascăl al Evangheliei, duhovnic și mărturisitor în vremuri grele, arhimandritul Cleopa Ilie.
Această lucrare aparține arhimandritului Grichentie Natu, monah al Mănăstirii Putna, slujitor al Mănăstirii „Sfântul Ioan de la Suceava”, fost exarh al mănăstirilor și profesor de seminar, doctor în teologie al Universității Aristotel din Tesalonic.
Cartea a fost elaborată sub îndrumarea unei cunoscute profesoare, Dimitra Koukoura, și, înainte de a fi publicată în limba română, a apărut în colecția Teologie română contemporană a Editurii Barbunachi din Grecia.
Este una dintre multele lucrări care pun în lumină activitatea minunată de apostol, predicator și duhovnic a părintelui Cleopa, devenit, fără ca să știe ori să‑și dorească, una dintre cele mai cunoscute personalități ale Bisericii din România în cea mai grea perioadă din a doua jumătate a veacului al XX‑lea.
Faptul că părintele Grichentie și‑a ales un astfel de subiect pe care l‑a dezvoltat cu acrivie își are mai întâi izvorul în întâlnirile pe care le‑a avut cu părintele arhimandrit Cleopa. Fire evlavioasă și devotată monahismului, părintele Grichentie și‑a îndreptat adeseori pașii către Mănăstirea Sihăstria. De multe ori am mers împreună. În acea perioadă, părintele Cleopa predica în fiecare seară. Înaintea lui, într‑un amfiteatru natural, sau iarna în interiorul chiliei și în holul din preajmă, se adunau mulți credincioși, unii veniți de departe. Printre ei se strecurau și cărturari cunoscuți, oameni importanți ai societății de atunci, mulți dintre ei căutându‑l dintr‑o râvnă deosebită, având nevoie de călăuză duhovnicească și de alinare într‑o perioadă atât de grea, iar alții din curiozitate.
Când am peregrinat cu părintele Grichentie către Mănăstirea Sihăstria, arhimandritul Cleopa ne primea cu mult drag. Cred că acesta a fost unul dintre motivele pentru care chipul, lucrarea, slujirea ca duhovnic și predicator l‑au urmărit peste ani pe părintele Grichentie, iar când a avut posibilitatea, s‑a așezat la masa de scris și a cercetat cu de‑amănuntul predicile cuviosului părinte, constituindu‑se astfel conținutul unei teze care s‑a bucurat de un real succes.
În general, activitatea părintelui Cleopa este cunoscută. Cred că cel dintâi care l‑a pus în lumină a fost ucenicul său de la Slatina, devenit Episcop-vicar la București, apoi Episcop al Buzăului și Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală. Într‑o lucrare de spiritualitate, cele mai multe pagini îi sunt dedicate părintelui Cleopa.
Au urmat apoi mărturisirile părintelui Bartolomeu Anania, devenit și el peste ani ierarh. Bartolomeu Anania îl așeza pe părintele Cleopa în ceata marilor cuvioși, anunțând cinstirea pe care și Biserica dorește să i‑o acorde, vorbind despre retragerea sa în munți, rugăciunea fără de oprire și viața desprinsă de țărâna și grijile mărunte cu care ne întâlnim de obicei.
Au urmat apoi monahi apropiați părintelui Cleopa, între care arhimandriții Ioanichie Bălan, Arsenie Papacioc, Petru Bălan și alții, care au vorbit adeseori despre dascălul și împreună cu ei nevoitorul, devotatul părinte Cleopa.
După anul 1990, într‑o perioadă de mai multă libertate, s‑au adăugat file peste file într‑o carte care încă nu s‑a isprăvit, avându‑l ca protagonist pe arhimandritul Cleopa Ilie.
Între cei care dedică scrierea lor părintelui Cleopa este și arhimandritul Grichentie Natu.
A urmărit cu atenție prezentarea vieții părintelui Cleopa, făcând referire la ascultările ce le‑a avut și perioada grea pe care a traversat‑o, dar se ocupă în mod deosebit de misiunea de predicator a părintelui Cleopa. Sigur că o asemenea activitate este greu de epuizat. În orice caz, lucrarea pe care părintele Grichentie i‑o dedică marelui avvă al monahismului românesc este un început consistent și un teren deja arat pentru a continua mai târziu un astfel de demers.
Părintele Grichentie vorbește despre temelia biblică și patristică a predicilor părintelui Cleopa. Se știe că părintele Cleopa vorbea ceasuri la rând din Sfânta Scriptură sau din scrierile Sfinților Părinți cu acuratețe rar întâlnită și memorie fabuloasă. Nu știm dacă au mai fost astfel de cazuri. Dacă citea o dată sau de două ori un text scripturistic, îl putea reproduce aproape cu exactitate.
Întotdeauna părintele Cleopa vorbea despre înțelesurile adânci ale Sfintei Scripturi, aducând istorisiri deosebit de importante din Vechiul și Noul Testament.
Celelalte teme din predicile părintelui Cleopa constituie subiectul acestei lucrări, Despre frica de Dumnezeu, Despre spovedanie, Despre rugăciune și felurile ei, Despre pacea și liniștea inimii, Despre pregătirea pentru Sfânta Taină a Împărtășaniei, Despre osânda preoților care dau Sfintele Taine celor nevrednici, Despre slava deșartă, Despre rai și iad, Despre smerenie și alte subiecte.
Lucrarea conține referiri din predicile la praznice împărătești și la sfinți, oferind exemple concludente la unii dintre sfinții importanți ai Bisericii față de care părintele Cleopa avea mare evlavie. Este de ajuns să amintesc de Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfinții Martiri Brâncoveni, Sfântul Gheorghe, Sfântul Dimitrie și alții asemenea.
Arhimandritul Grichentie Natu oferă o interpretare proprie și clară asupra predicilor de peste an, reținând concluzii foarte importante pe care autorul le‑a conturat, anume că părintele era un bun cunoscător al tradiției omiletice creștine, făcând trimitere adeseori la Sfântul Ioan Gură de Aur, pe care‑l numea predicatorul și dascălul Bisericii.
Sursele cele mai des citate erau Sfintele Evanghelii și Epistolele Sfântului Apostol Pavel. Ni se spune că din Vechiul Testament părintele Cleopa făcea cel mai des referire la Psalmii împăratului și profetului David.
Deși stilul predicilor era simplu, ele au o deosebită acuratețe și un folos duhovnicesc prin excelență, chiar dacă lipseau metaforele sau anumite particularități stilistice. Predicile părintelui Cleopa vorbesc despre o credință nestrămutată, despre cinstirea Sfintei Scripturi și prețuirea Tradiției Bisericii.
Părintele Cleopa a ajuns în scurt timp să fie citat în diferite lucrări, atât în țară, cât și în străinătate. Părintele Grichentie ne prezintă la final mai multe imagini ale cărților tipărite în limbile greacă, rusă, finlandeză, engleză, arabă, franceză, sârbă, italiană, ediții care au avut tiraje impresionante, făcându‑l cunoscut lumii întregi pe părintele Cleopa.
Doresc să mărturisesc faptul că, aflându‑mă într‑o vizită în America, în anul 2002, împreună cu părinții arhimandriți Dosoftei și Vitalie, am călătorit în îndepărtata Alaska. Acolo, în localitatea Anchorage am fost primiți într‑o ferventă și misionară parohie ortodoxă care aparține Bisericii Antiohiei, constituită dintr‑o comunitate care până în urmă cu puțini ani fusese neoprotestantă.
În urma misiunii Bisericii Antiohiene, întreaga comunitate a trecut la Ortodoxie, iar pastorul lor a devenit preot, după ce s‑au împlinit rigorile cerute. Nu vă ascund cât de mare a fost bucuria să le împărtășim celor din Alaska amintiri trăite aproape de părintele Cleopa. Cu puțin timp înainte, în America, apăruse o versiune a vieții părintelui Cleopa. Rareori am putut observa o asemenea cinstire, mai ales că oamenii de acolo nu‑l întâlniseră niciodată, dar îl simțeau pe părintele Cleopa foarte aproape.
Cititorii cărților dedicate părintelui Cleopa, între care lucrarea părintelui arhimandrit Grichentie Natu, se pot cumineca de învățăturile pline de Duh, cu reverberații duhovnicești aparte, care au fost studiate cu atenție și evlavie de cel care este următor în trăire marelui nevoitor al Bisericii românești.