Băncile, arătate cu degetul pentru tarifele bancare netransparente

▲ Un raport al Comisiei Europene privind serviciile financiare de detaliu subliniază existenţa problemelor pe scară largă în ceea ce priveşte felul în care băncile îşi informează şi îşi consiliază clienţii ▲ Printre problemele specifice se numără informaţii care în multe cazuri sunt greu de înţeles, tarife bancare opace, probleme de consiliere şi niveluri scăzute de schimbare a furnizorului ▲ Raportul arată că doar 9% dintre consumatorii UE au schimbat furnizorii de conturi curente în anii 2007 şi 2008 ▲ În ceea ce priveşte costurile aferente unui cont bancar, România ocupă o poziţie de mijloc între statele Uniunii, plasându-se pe locul 14, în condiţiile în care Italia ocupă primul loc, cu un preţ mediu anual de 402 euro ▲

Conform unui raport al Comisiei Europene privind serviciile financiare de detaliu, instituţiile bancare din Uniunea Europeană prezintă numeroase probleme la capitolul informare şi consiliere clienţii. Printre problemele specifice se numără informaţii care în multe cazuri sunt greu de înţeles, tarife bancare opace, probleme de consiliere şi niveluri scăzute de schimbare a furnizorului. Raportul descrie structurile de preţuri ale conturilor curente drept „foarte opace“, clienţilor fiindu-le aproape imposibil să afle cât plătesc şi să compare diferite oferte. Pentru 66% dintre băncile cuprinse în studiu, tarifele bancare erau atât de neclare, încât experţii care au realizat raportul au trebuit să recurgă la contacte explicative cu banca pentru a afla costurile reale ale unui cont. Ţări precum Austria, Franţa, Italia şi Spania au rezultate slabe în ceea ce priveşte transparenţa şi sunt printre ţările cele mai scumpe în privinţa conturilor bancare. Raportul a mai arătat că piaţa UE este fragmentată, iar clienţii nu pot profita de avantajele unei pieţe interne a UE. „Băncile de detaliu îi dezamăgesc pe consumatori. Există dovezi extinse de violare a principiilor de bază ale relaţiei cu consumatorii, problemele mergând de la preţuri complexe până la taxe ascunse şi informaţii neclare şi incomplete. Băncile trebuie să îşi rezolve problemele printr-o schimbare de cultură în felul în care îşi tratează clienţii. Iar autorităţile statelor membre trebuie să îşi îndeplinească obligaţia de a controla aplicarea legislaţiei UE pentru consumatori“, a declarat Meglena Kuneva, comisarul european pentru consumatori. Comisarul pentru piaţa internă, Charlie McCreevy, a susţinut impunerea unor norme de transparenţă şi a unor norme de bază pentru desfăşurarea procesului comercial, cu atât mai mult cu cât Europa traversează o perioadă de criză fără precedent. „Această monitorizare a pieţei de consum arată dificultăţile cu care se confruntă consumatorii în relaţia lor cu produsele şi serviciile financiare de detaliu. Comisia este hotărâtă să combată aceste probleme, acest lucru însemnând impunerea transparenţei prin informaţii inteligibile şi comparabile şi stabilirea unor norme de bază pentru desfăşurarea procesului comercial. Această operaţiune a devenit cu atât mai importantă acum, când cetăţenii Europei continuă să simtă efectele crizei economice“, a subliniat oficialul european. Consumatorii nu sunt informaţi suficient Experţii Comisiei au analizat preţurile conturilor la 224 de bănci, reprezentând aproximativ 81% din piaţa UE, raportul arătând că aproape o treime dintre consumatorii incluşi în studiu nu pot compara ofertele de cont curent. De asemenea, informaţia online privind preţurile este incompletă. Astfel, aproximativ 10% dintre bănci nu aveau deloc sau aveau doar puţine informaţii privind preţurile pe site-urile lor web şi 33% aveau informaţii incomplete privind modul în care se compuneau tarifele. În unele ţări ale UE, consumatorii plătesc considerabil mai mult pentru conturile curente decât în altele. Preţurile conturilor cu folosire normală merg de la 253 de euro în Italia la 27 de euro în Bulgaria. Pentru utilizatorii „intensivi“ diferenţa este şi mai clară, de la valoarea maximă de 831 de euro în Italia, la valoarea minimă de 28 de euro în Bulgaria. Bulgaria, Ţările de Jos, Belgia şi Portugalia se află în partea de jos a clasamentului preţurilor la conturile curente. Consumatorii consideră, în multe cazuri, că informaţia pre-contractuală este greu de înţeles; informaţia „ininteligibilă“ şi „insuficientă“ reprezintă un obstacol major în calea alegerii unor servicii financiare fără a se ţine cont de frontiere. 79% dintre cetăţenii UE doresc o informaţie standardizată clară şi comparabilă, aşa cum se prevede, de exemplu, în noua Directivă privind creditul de consum. Adesea, consumatorii nu primesc o consiliere corespunzătoare privind serviciile financiare şi există tot mai multe dovezi în acest sens. De exemplu, datele culese în Germania arată că 50-80% dintre investiţiile pe termen lung sunt întrerupte de către consumatori înainte de termen din cauza consilierii neadecvate, ceea ce duce la pierderi anuale estimate de 20-30 de miliarde de euro. Pentru conturile bancare curente, ratele de schimbare a furnizorului rămân scăzute, la doar 9% pentru anii 2007 şi 2008, în comparaţie, de exemplu, cu 25% în ceea ce priveşte asigurările pentru autoturisme. Statele membre au obligaţia de a controla punerea în aplicare a legilor privind serviciilor financiare, iar de la 1 noiembrie 2009 se aplică principii comune pe industrie (voluntare) de facilitare a schimbării furnizorului de cont bancar. Românii preferă tranzacţiile la ghişeu, în dauna celor prin internet sau telefon România ocupă o poziţie de mijloc între statele Uniunii Europene, plasându-se pe locul 14 într-un clasament în funcţie de costurile aferente unui cont bancar, în condiţiile în care Italia ocupă primul loc, cu un preţ mediu anual de 402 euro, iar Bulgaria ultima poziţie, cu o medie de 43 de euro. De asemenea, potrivit unui studiu al Comisiei Europene, citat de NewsIn, România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare din UE pentru diferite tipuri de servicii bancare de plată, cu niveluri marginale de utilizare a debitului direct, plăţilor cu cardul şi tranzacţiilor bancare la comercianţi. Singurul stat din UE cu o utilizare mai redusă este Bulgaria. „O gospodărie medie din România s-a implicat în 11 tranzacţii bancare în 2007, cu mult sub media UE“, arată studiul. Totodată, tranzacţiile la ghişeu şi la bancomat rămân cele mai des utilizate forme de plată bancară, urmate de depunerile de numerar. Aceste trei tipuri de servicii, care folosesc bani gheaţă, însumează 90% din tranzacţii în România. Serviciile bancare la distanţă (prin internet sau telefon) sunt, de asemenea, rar utilizate de români, mai arată raportul CE. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România susţine că peste 70% dintre băncile care activează pe teritoriul ţării noastre au fost nevoite să ofere detalii suplimentare pe propriile pagini de internet despre comisioanele percepute în privinţa pachetelor de servicii oferite clienţilor.