Bărcuitul: o metodă veche de „vânare” a albinelor sălbatice

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 27 Iunie 2024

Unicul vânător de albine sălbatice din ţară, Mihai Grama, din Căcuciu, comuna Beica de Jos, județul Mureș, recunoscut pentru practicarea bărcuitului, o metodă veche prin care oamenii de la poalele munţilor Gurghiu şi Călimani îşi făceau provizii de miere, a fost declarat Tezaur Uman Viu la categoria apicultură. Apicultorul a învăţat să vâneze albine de la bunicul său, însă practică o formă de bărcuit în scopul protejării albinelor carpatine (Apis mellifera carpatica) şi a habitatului lor natural.

„Faţă de ce făcea bunicul, eu am învăţat şi partea ştiinţifică şi tehnică, aşa că eu doar le deparazitez”, a precizat Grama.

Bărcaşii sau bărcacii, cum se mai numeau vânătorii de albine, luau un corn de vacă tăiat, îl amplasau la marginea pădurii şi puneau sirop în el, apoi prindeau o albină şi o aduceau lângă acel sirop. Descoperind momeala, albina transporta siropul la stup, făcând numeroase zboruri şi aducându-şi şi alte surate, iar bărcaşii le urmăreau şi le descopereau stupul.

Bărcuitul era practicat toamna, când florile de câmp erau mai puţine și bărcaşii puteau găsi stupul cu uşurinţă. În plus, în stupi nu mai erau pui, iar pagubele erau mai mici. Pentru evitarea înţepăturilor albinelor, bărcaşii le „anesteziau” cu fumul unei ciuperci de păşune.

Comisia Naţională pentru Salv­gardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism al Ministerului Culturii, a acordat titlul onorific de Tezaur Uman Viu pentru 14 persoane. Printre aceștia, alături de Mihai Grama, sunt Dumitru Şotorog - vătaful căluşarilor din ceata de la Dăbuleni (Dolj) sau Viorica Puţi - împletitoarea de mirese din Ţara Oaşului. Programul Tezaure Umane Vii vizează identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale.