Benedict al XVI-lea, la Locurile Sfinte

S-a încheiat călătoria apostolică a lui Benedict al XVI-lea la Locurile Sfinte. În perioada 8-15 mai, Papa a vizitat, aşa cum a spus chiar el, locurile sfinţite de trecerea pământească a lui Iisus, pentru a cere de la Dumnezeu „darul preţios al unităţii şi al păcii pentru Orientul Mijlociu şi pentru întreaga omenire“.

Pelerinajul lui Benedict al XVI-lea în Ţara Sfântă, a douăsprezecea călătorie apostolică internaţională, a cuprins etape la Amman, în Iordania (8-10 mai), şi la Ierusalim, Bethleem şi Nazaret, în Israel şi în Teritoriile Palestiniene (11-15 mai). În Regatul Iordaniei, suveranul pontif a vizitat Muntele Nebo, de unde Moise a privit Ţara Promisă, şi moscheea Al-Hussein Bin Talal (a doua după cea din Istanbul), unde a rostit un discurs despre dialogul interreligios şi intercultural. La Betania, „dincolo de Iordan“, a binecuvântat primele pietre ale bisericilor care vor fi construite pe locul tradiţional al Botezului Domnului. „Raţiunea, libertatea şi dragostea eliberează omul de ură“ Într-o ţară majoritar musulmană, Papa a vorbit despre demnitatea femeilor, referindu-se la „carisma lor profetică“ şi lăudându-le ca „purtătoare de iubire, învăţătoare de milostivire şi constructoare de pace“. A vorbit, de asemenea, despre libertatea religioasă ca drept fundamental, despre promovarea unei păci durabile şi despre o adevărată dreptate în Orientul Mijlociu, despre alianţa de civilizaţii între lumea occidentală şi cea musulmană, dezminţind profeţiile care susţin caracterul inevitabil al conflictului dintre culturi. Sosind în Israel luni, 11 mai, Benedict al XVI-lea a spus: „Vin să mă rog la Locurile Sfinte, să mă rog în special pentru pace, pentru pace aici în Ţara Sfântă şi pentru pace în întreaga lume“. Cuvinte cu o semnificaţie deosebită, într-o ţară zbuciumată de tensiuni, în care pacea este ameninţată la tot pasul, în ciuda armistiţiului impus după conflictul din Fâşia Gaza. Încă de la început, în discursul de la aeroportul din Tel Aviv, Papa a voit să risipească orice îndoială cu privire la poziţia faţă de Holocaust şi antisemitism: „Este drept şi potrivit ca, în timpul rămânerii mele în Israel, să am oportunitatea de a cinsti memoria celor şase milioane de evrei, victime ale Shoah, şi să mă rog pentru ca omenirea să nu mai fie niciodată martoră a unei crime de o asemenea enormitate… Trebuie depuse toate eforturile pentru a lupta împotriva antisemitismului, oriunde s-ar afla el“. Vizita la Memorialul Holocaustului de la Yad Vashem a oferit o confirmare ulterioară a angajării sale pentru a promova relaţiile dintre evrei şi creştini. Marţi, la Ierusalim, pe Esplanada Moscheelor, la Zidul Plângerii şi în Cenacolul Cinei de Taină, Papa a invocat pacea pentru Ţara Sfântă: raţiunea, libertatea şi dragostea eliberează omul de ură şi de răzbunare. Referindu-se la Ierusalim, la Sfânta Liturghie oficiată în Valea lui Iosafat, el şi-a exprimat speranţa ca, în Oraşul Sfânt, „toţi pelerinii celor trei mari religii monoteiste să poată veni liber şi fără restricţii la Locurile Sfinte“. „Înainte de toate, e necesară îndepărtarea zidurilor din jurul inimilor noastre“ Miercuri, în Teritoriile Palestiniene, Papa şi-a arătat apropierea faţă de suferinţele poporului palestinian. Bethleem, locul naşterii lui Iisus, invită la a mărturisi - a spus el - triumful iubirii asupra urii. Apoi, a exprimat solidaritatea sa cu pelerinii sosiţi din Gaza, cerând ridicarea embargoului. I-a întâlnit pe refugiaţii din Tabăra de la Aida, care, din anul 1948, trăiesc în condiţii de extremă sărăcie. S-a întâlnit cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene. Sfântul Scaun, a spus Papa, sprijină drepturile palestinienilor de a avea o patrie, iar pe tineri i-a îndemnat să reziste ispitei de a recurge la terorism. Joi, Papa a fost în Galileea, la Nazaret, iar ieri, înainte de plecarea spre Roma, la sediul Patriarhiei Greco-Ortodoxe din Ierusalim, a avut loc o întâlnire ecumenică. A fost o călătorie care a dorit să contribuie la convieţuirea paşnică între creştini, evrei şi musulmani. În pelerinajul său, Papa i-a întâlnit şi pe creştini, care sunt puţini şi trăiesc în condiţii dificile. Le-a redat speranţa şi i-a îndemnat la curaj. Deşi sunt observatori care trec sub tăcere conţinutul pozitiv al mesajului din acest pelerinaj, nu se poate să nu impresioneze cuvinte precum acelea rostite la Bethleem, la ceremonia luării de rămas bun: „Am văzut zidul care se introduce în teritoriile voastre, separând vecini şi despărţind familiile, înconjurând câmpul vecin şi ascunzând mare parte din oraşul Bethleem. Chiar dacă zidurile pot fi uşor construite, ştim toţi că nu durează o veşnicie. Pot fi dărâmate. Dar, înainte de toate, e necesară îndepărtarea zidurilor pe care le construim în jurul inimilor noastre, barierele pe care le ridicăm împotriva aproapelui nostru“.