Biserica din Sibiu închinată Tuturor Sfinţilor, un centru de spiritualitate şi cultură românească

Între lăcaşurile de cult ridicate în Sibiu după decembrie 1989, Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” ocupă un loc aparte nu doar prin frumuseţea zidirii, a picturii şi podoabelor, ci mai ales prin ataşamentul credincioşilor faţă de comunitatea euharistică. Lăcaşul de cult, împodobit şi înfrumuseţat pentru primirea veşmântului de har adus de târnosire, a devenit un centru al vieţii duhovniceşti, liturgice şi culturale dintr-o comunitate de la marginea oraşului transilvănean.

Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” este ridicată în cartierul Vasile Aaron din Sibiu, într-o parte a oraşului unde, deşi sunt construite foarte multe blocuri cu locuinţe, nu exista lăcaş de cult până după evenimentele din decembrie 1989. Ani de zile, credincioşii din acest cartier erau nevoiţi să meargă la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din cartierul vecin, Trei Stejari, pentru a participa la sfintele slujbe. „La biserica din cartierul Trei Stejari au slujit doi preoți vrednici, care s-au pensionat în anul 2002: pr. Nechifor Todor, la 88 ani, și părintele Filimon Silviu, la 78 ani. La acea vreme, datorită extinderii celor două parohii cu noi locuințe, Consiliul eparhial a propus Mitropolitului Antonie Plămădeală să se formeze patru parohii din cele două existente, lucru care s-a și întâmplat. Eu eram preot la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, unde, cu doi ani în urmă, s-a sfințit capela de aici. Așa că am participat la concurs și am ocupat Parohia Sibiu-«Sfântul Ilie» 2. După timp scurt de slujire împreună cu ceilalţi trei preoți de la Biserica «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil», de pe strada Ștefan cel Mare, am observat un loc potrivit pe strada Oncești, în cartierul Vasile Aaron, pentru a construi un nou lăcaș de închinare. Abia în 2007 am primit în concesiune acest teren de 1.000 de metri pătrați. De fapt, am cerut 11.000 de metri pătrați pentru un ansamblu religios, cultural și social. Abia în 2011, după multe peripeții, s-a eliberat autorizația de construire a bisericii noastre. Astfel, pot spune că autorizarea construirii bisericii a mers cu două viteze: încet și foarte încet, mai ales că nu am avut acces la audiență la primarul Sibiului”, ne-a spus preotul Mihai Petian, ctitorul lăcaşului de cult, preotul Parohiei Sibiu-„Sfântul Ilie” 2.

„Între două epoci”

Comunitatea tinerei parohii din cartierul Vasile Aaron avea să-şi vadă visul împlinit în următorii ani, când au început lucrările de construcţie pentru lăcaşul de cult dorit atât de mult în această parte a oraşului. „Merită știut faptul că foștii proprietari ai terenului, cărora li s-a naționalizat acest teren, mi-au mărturisit că s-au rugat lui Dumnezeu să se construiască pe acel pământ un lăcaș de cult (…). Într-adevăr, acel teren îmi atrăsese atenția. Era un loc liber, cronologic vorbind între două epoci, în partea dreaptă case propuse spre a fi dărâmate și în partea stângă blocuri nou construite. Lucrarea s-a pus în valoare odată cu punerea pietrei de temelie de Înaltpreasfinția Sa Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, în data de 2 iulie 2008. La început s-a construit în trei luni un paraclis de lemn în care s-a slujit în perioada 2008-2015. Acum ne bucurăm pentru faptul că acest paraclis a fost transferat, în 2023, la Parohia Șelimbăr V, nou-înfiinţată. Arhitectura bisericii a fost realizată de un cunoscut arhitect, maestrul Ion Ene din Sibiu, care a urmărit și îndrumat lucrarea până la finalul ei. Arhitectura păstrează stilul bizantin, cu bolta pe pronaos, cupola pe naos și Sfântul Altar. Bi­serica este străjuită de două turle din care se face chemare la sfintele slujbe, prin intermediul a trei clopote. Compania care a început construirea lăcașului de cult a fost S.C. Instal 2000 SRL din oraşul Cisnădie, sub atenta supraveghere a domnului inginer Ioan Cătălinoiu, trecut la cele veșnice. Lucrarea a fost continuată de S.C. Meser SRL din Botoșani, condusă de maestrul inginer Doru Ocu”, precizează pr. Mihai Petian.

Înfrumuseţarea cu pictură

Odată cu avansarea lucrărilor de construcţie, în perioada 2015-2021, slujbele religioase au fost săvârșite într-un paraclis amenajat la demisolul noii biserici. În prezent, aici funcţio­nează o capelă pentru cei adormiți. Un moment deosebit de important a avut loc la praznicul Naşterii Domnului din anul 2021, când slubele religioase au început să fie săvârşite în biserică. A urmat realizarea devizului de pictură în tehnica fresco, cu ajutorul pictorului Sabin Drinceanu din Iași, iar lucrările de pictare a interiorului au început în 10 martie 2020, realizate de maeștrii Gabriela și Sabin Drinceanu. Cu toate că în acea perioadă existau restricţii impuse de autorităţi în plină pandemie de coronavirus, lucrările de pictare a bisericii au mers bine, până la terminarea lor în anul 2024.

„Catapeteasma a fost sculptată de maeștrii Viorel Bota și fiul său, Adrian, din Alba Iulia, în lemn de tei, parțial placată cu foiță de aur, pe un fond de culoare galben pai. Stranele, con­fec­ționate din lemn de stejar, de aceeași meșteri, după modelul stranelor din Catedrala Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, din Salonic, Grecia. Bineînțeles că, la timpul potrivit, s-au introdus utilitățile necesare funcționării lăcașului de cult: apă, canal, curent, gaz și radioamplificare. S-a făcut încălzirea centrală prin pardoseală, cu centrală pe gaz, dar și pe curent, în vederea achiziţionării mai multor panouri fotovoltaice. (…) Din luna august 2022 s-a arondat bisericii noastre și Parohia Sibiu-«Sfântul Ilie» IV, unde este paroh preotul Ioan Stancu. La ora actuală mai sunt câteva devize pe rol: pardoseala interioară, construirea acoperișurilor celor două pridvoare cu intrare la demisol și la intrarea în Sfântul Altar, pictarea bisericii în exterior și a pridvoarelor exterioare, împrejmuiri, infrastructura și amenajarea curții etc. Lucrările se desfășoară sub îndrumarea atentă și purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurențiu, a Consiliului parohial și a Comitetului parohial, cu contribuția largă a credin­cio­șilor pe care îi păstoresc”, mai spune pr. Mihai Petian.

Cult şi cultură

Aşa cum am menţionat deja, Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” a devenit nu doar lăcaş de rugăciune, ci un adevărat centru de spiritualitate şi cultură românească. Programul liturgic este însoţit de unul catehetic şi cultural-teologic.

„Din păcate, programul liturgic nu este la înălțimea pe care o dorim. Este foarte greu, pentru că de 22 de ani nu avem posturi auxiliare, de cântăreț sau de îngrijitor. Avem, însă, doi profesori de religie pe care i-am rugat să-și pună orele de curs miercuri și vineri, de la ora 10:00, pentru a putea face, de la ora 8:00, slujba Utreniei și Sfânta Liturghie. Avem și sâmbăta, tot de la ora 8:00, Utrenia și Sfânta Liturghie, iar duminica de la 8:30. Seara stăm mai bine cu strana, astfel că în această perioadă avem de la ora 17:00, pe programul de vară va fi de la ora 18:00, slujba Vecerniei, respectiv, în Postul Mare, Pavecernița Mare. Am rânduit seara, după Vecernie, câte un acatist și un program de cultură teologică. Astfel, luni seara, slujba Sfântului Maslu se încheie cu un cuvânt de învățătură; marți seara, după Vecernie, facem un acatist şi se rostește un cuvânt catehetic; miercuri seara facem Vecernie, acatist și un cuvânt paterical; joi seara, după Vecernie, facem un acatist și avem convorbiri duhovnicești; vineri seara, după Vecernie, facem un acatist urmat de un cuvânt filocalic; sâmbătă seara, după Vecernia mare, avem un cuvânt din Sfânta Scriptură, iar duminică seara, după Vecernie și acatist, avem prezentare de carte. De asemenea, la fiecare slujbă din biserică, la casele oamenilor, în cimitir sau în alte locuri, încercăm să spunem un cuvânt de îndrumare, mângâiere şi încurajare a credincioșilor”, detaliază pr. Mihai Petian.

Vieţile Sfinţilor români canonizaţi recent

Între activităţile cultural-teologice trebuie menţionate şi cele opt concerte de colinde din Postul Crăciunului, urmate de fiecare dată de un cuvânt al unui preot sau laic, despre un sfânt român nou canonizat, cum ar fi: Sfântul Paisie Olaru (protos. Teodosie Paraschiv), Sfântul Cleopa Ilie (prof. Emanuel Valeriu), Sfântul Dometie de la Râmeț (pr. drd. Alin Ilie Bârsan), Sfântul Constantin Sârbu (prof. univ. dr. Tiberiu Costăchescu), Sfântul Sofian Boghiu (teolog drd. Dimitrie Dalidis), Sfântul Ilarion Felea (Jean Dalidis), Sfântul Dumitru Stăniloae (prof. Ioan Daniel Toader) și Sfântul Arsenie Boca (pr. dr. Petian Mihai și pr. Silvian Stângaciu).

„Credem că pot fi înscrise în programul cultural-religios şi pelerinajele organizate în fiecare an prin Agenţia Basilica în Țara Sfântă, Grecia sau în România, prin care oamenii nu numai că văd bogățiile Ortodoxiei, dar prin aceste pelerinaje observăm că sporește curajul, entuziasmul («en Teos asmos», adică «respirație în Dumnezeu»), optimismul. Mulți revin la starea de pietate, jertfelnicie și sinceritate pentru Hristos și Biserica Sa. După un pelerinaj, altfel pășesc pe calea binelui, a frumosului și a adevărului”, evidenţiază pr. Mihai Petian.

Roadele duhovniceşti

Rugăciunile înălţate în biserica din cartierul Vasile Aaron, activităţile duhovniceşti şi culturale şi-au dat roadele. De-a lungul timpului, numeroase personalităţi din Sibiu au devenit apropiaţi ai comunităţii, împreună-rugători şi oameni de nădejde ai Bisericii străbune.

„Biserica noastră, începând cu anul 2003, a atras, îndrumat și format, prin cult și cultură, nenumărate personalități, preoți (aproximativ şapte), medici, profesori, investitori și oameni de stat. În Transilvania, unde românii au fost supuși timp îndelungat stăpânirilor străine, iar apoi comuniste, Biserica Ortodoxă s-a arătat ca o adevărată mamă pentru fiii săi, mama neamului românesc, ocrotindu-i și sprijinindu-i în eforturile lor pentru menținerea ființei naționale și a credinței stămoșești. Astfel, cu toate că îm­prejurările n-au fost favorabile, criza econo­mică din 2009, pandemia și răcirea relațiilor sociale, s-a reușit construirea bisericii cu hramul «Duminica Tuturor Sfinților» la intrarea în Sibiu, spre mărirea lui Dumnezeu și spre înălțarea spirituală a neamului, a credincioșilor din prezent și din viitor”, spune pr. Mihai Petian.

Grija faţă de nevoiaşi

Nici nevoile sociale din comunitate nu sunt trecute cu vederea în parohie. Până la ridicarea unui centru social, grija faţă de nevoiaşi se materializează prin activităţi la domiciliul acestora. „Comunitatea de creștini, văzând situația socială a persoanelor cu handicap sau a celor bolnavi și neputincioși, a pensionarilor, văduvelor şi văduvilor sau a familiilor cu mai mulți copii (aproximativ 20 de familii cu pro­bleme sociale, având 341 locuințe tip garso­nieră în comunitate), biserica neavând deocam­dată spațiu social, a considerat să-i ajutăm pe oameni la domiciliu, cu o masă caldă. Avem un sistem de catering de la Arhiepiscopia Sibiu­lui, unde suntem abonați. Ajutăm cu haine și uneori cu bani pentru operații, tratamente, medicamente sau plata taxelor de la bloc. La venirea în parohie, neștiind ce greutăți vor fi peste noi, am spus că vom face lângă sfânta biserică un ansamblu cultural-social. După sfințirea bisericii, vom vedea cum vor decurge formalitățile la Primăria Sibiu şi pentru acest proiect”, menţionează pr. Mihai Petian.

Pregătirea pentru târnosirea lăcaşului de cult, continuarea activităţilor duhovniceşti şi culturale şi ridicarea centrului cultural şi social de lângă biserică sunt proiectele de viitor ale comunităţii din cartierul Vasile Aaron, iar preoţii şi credincioşii celor două parohii arondate bisericii depun permanent eforturi pentru a le îndeplini.