Bucuria apropiatei împliniri a testamentului patriarhilor
În ziua de 3 septembrie 2010, la încheierea şedinţei de constituire a noii Adunări Naţionale Bisericeşti a Bisericii Ortodoxe Române pentru perioada 2010-2014, ierarhii Sfântului Sinod şi ceilalţi membri, câte trei delegaţi ai eparhiilor, doi mireni şi un cleric, au participat la ceremonia religioasă de binecuvântare a lucrărilor de organizare a şantierului pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului pe amplasamentul din apropierea Palatului Parlamentului.
Slujba de binecuvântare a fost oficiată a doua zi după obţinerea de către Patriarhia Română a autorizaţiei de construire a viitoarei Catedrale patriarhale, care a coincis cu şedinţa de constituire a Adunării Naţionale Bisericeşti. A fost un moment deosebit de rugăciune, în timpul căruia bucuria şi emoţia sfântă se aflau pe chipurile celor prezenţi. Bucurie am remarcat pe chipul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru care momentul de rugăciune a reprezentat prilejul de a mulţumi lui Dumnezeu pentru încununarea activităţii de sute de ore în ultimii trei ani, desfăşurată împreună cu cei implicaţi din Administraţia patriarhală, dar şi colaboratori externi, pentru a se ajunge la momentul foarte important al obţinerii autorizaţiei de construire pentru noua Catedrală patriarhală. Au fost trei ani de activitate intensă, meticuloasă, desfăşurată cu tenacitate şi deplină transparenţă pentru realizarea fiecărui pas. Stabilirea şi definitivarea temei de proiectare în zeci de ore de discuţii în cadrul celor trei simpozioane tematice, organizarea concursului de proiectare şi îndeplinirea tuturor criteriilor stabilite prin lege pentru obţinerea autorizaţiei de construire (însoţită de circa 30 de avize obţinute din partea autorităţilor competente pe baza unor studii de specialitate) sunt doar câteva din etapele parcurse înainte de obţinerea autorizaţiei de construire. În paralel, au mai fost rezolvate o serie de probleme juridice în legătură cu terenul atribuit prin lege. Toate aceste împliniri sunt cu atât mai mult de evidenţiat, cu cât au fost realizate în contextul încercărilor constante din ultimii 15 ani a unor grupuri minoritare de a împiedica construirea Catedralei patriarhale. De altfel, obţinerea autorizaţiei de construire a fost o surpriză neplăcută pentru aceştia, dovada fiind încercarea timidă de săptămâna trecută de contestare publică a acestui proiect prioritar al Patriarhiei Române. Urmează ca, în perioada următoare, să fie ales constructorul şi să se obţină linia de creditare de la una sau mai multe bănci, iar apoi vor începe lucrările propriu-zise de construire. Aceeaşi bucurie era pe chipurile ierarhilor Sfântului Sinod prezenţi pentru apropierea momentului realizării unei noi catedrale patriarhale, testament al celor cinci patriarhi trecuţi la Domnul ai Bisericii noastre. Bucurie se putea citi şi pe chipurile celorlalţi membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti, mulţi dintre aceştia la primul mandat, care, aşa cum au subliniat unii dintre ei, se simt responsabili să susţină realizarea Catedralei Mântuirii Neamului din eparhiile pe care le reprezintă. Nu în ultimul rând, am remarcat bucuria grupului de români ortodocşi din Republica Moldova şi Ucraina, aflaţi la momentul respectiv într-o vizită la Patriarhia Română, care au dorit să participe la acel moment de rugăciune. La fel ca pentru toţi românii ortodocşi din ţară şi diaspora, şi pentru fraţii de peste Prut, Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă un simbol al unităţii noastre spirituale şi al demnităţii naţionale.