Cafeaua, duşmanul cancerului hepatic

După apa potabilă, cafeaua este cea mai populară băutură din lume, fiind consumată zilnic în aproximativ 2 miliarde de ceşti. Un sondaj efectuat în anul 2003 a arătat că, pe plan mondial, 91% dintre orăşeni sunt consumatori de cafea, ness şi cappuccino, femeile fiind mai mari consumatoare decât bărbaţii.

Datorită proprietăţilor sale stimulatoare, considerate ca total misterioase pentru timpurile îndepărtate, despre cafea s-au însăilat numeroase legende care explică, în bună parte, originea plantei şi extinderea ei rapidă, atât sub aspectul zonelor de cultură, cât, mai ales, a interesului pentru un consum masiv. Mai populară a rămas legenda lui Kaldi, un păstor yemenit care a trăit în jurul anului 850, în preajma oraşului Kaffa. Acesta a observat un comportament ciudat al caprelor sale, care deveniseră foarte agere şi neastâmpărate. Căutând să afle cauza, păstorul a găsit un arbore cu fructe roşii, din care a mâncat şi el, dobândind o energie neobişnuită, ce i-a alungat oboseala şi somnul. Primind vizita călugărului Chadeli, păstorul l-a rugat să-i explice misterul copacului cu fructe roşii. Călugărul a zdrobit câteva fructe, le-a fiert în apă şi a obţinut o băutură aromată, frumos mirositoare, care alunga oboseala şi somnolenţa, în condiţiile temperaturilor foarte ridicate din zonă. Această băutură, numită kaffa, ar fi considerată prima ceaşcă de cafea băută în istorie. Cafeaua s-a născut în regiunea Kaffa Originea arborelui de cafea ar fi localizată în ţinutul situat între cornul Africii, Etiopia şi Yemen, mai precis în regiunea Kaffa din Etiopia, până la lacul Victoria, unde ar fi crescut primii arbori. Populaţia din tribul african Galla, ce trăia în Etiopia, măcina boabele crude şi le amesteca cu grăsime animală, obţinând o pastă pe care o modelau sub formă de bile consumate de către războinici pentru a căpăta mai multă energie în timpul luptelor cu duşmanii. Interesul pentru consumul cafelei a crescut foarte repede la toate păturile sociale din ţările musulmane, unde era interzis alcoolul. De aceea, localnicii au găsit, în compensaţie, o băutură devenită tradiţională, mai ales că erau nevoiţi să se roage de 5 ori pe zi, cafeaua ajutându-i să rămână treji. Întrucât cererea de cafea a devenit extrem de mare, au început şi restricţiile pentru exportul seminţelor necesare pentru înmulţirea culturilor. De aceea, toate transporturile din Etiopia spre Egipt şi Arabia erau foarte bine păzite. Primele plantaţii au apărut în Arabia În Arabia au apărut primele plantaţii mari de cafea, datorită condiţiilor favorabile de sol şi climă, iar băutura preparată din boabe s-a numit qahwa - „care alungă somnul“. Din Arabia, plantaţiile s-au extins în Egipt, Siria, Persia, India şi Turcia. Consumul cafelei a fost semnalat în anul 1457 la Constantinopol în cafeneaua lui Kiva Han. Spre sfârşitul secolului XV, ienicerii sultanului Soleiman Magnificul au răspândit obiceiul consumului de cafea în Balcani, Europa Centrală, Spania şi Africa de Nord, iar negustorii arabi au adus cafeaua în Italia prin portul Veneţia. Treptat, s-au deschis cafenele la Londra (1652) (unde se numeau universităţi de 1 penny - preţul unei ceşti), la Paris (1671), iar în anul 1688 la Viena. În urma asediului făcut de turci asupra capitalei austriece, armata otomană a fost învinsă, iar în retragere grăbită a abandonat rezerva de 500 de saci cu boabe de cafea. Aceştia au fost dăruiţi de primarul Vienei unui negustor polonez, Joseph Kolschitzky, care a deschis, pe malul Dunării, faimosul Kaffehaus numit „La sticla albastră“. Extinderea culturilor pe tot globul este datorată marinarilor olandezi care au dus seminţele în coloniile din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. În aceeaşi perioadă, companiile maritime franceze au ajutat la crearea unor plantaţii masive în America Latină, mai întâi în Martinica şi Brazilia, unde au găsit condiţii excelente de cultivare. 7,2 milioane de tone de cafea anual În prezent, cafeaua este produsă în peste 60 de ţări de pe glob, cele mai mari ţări producătoare fiind Brazilia (2.180.000 tone), urmată de Vietnam, Indonezia, Columbia, Mexic şi India. S-a calculat că primele 10 state producătoare realizează peste 78% din producţia mondială de cafea. De remarcat că producţia actuală obţinută pe plan mondial se ridică la 7.200.000 tone, din care Brazilia produce 28%. Cei mai mari consumatori actuali sunt S.U.A., Germania, Franţa, Japonia şi Italia. Raportată la cap de locuitor, cantitatea de cafea naturală consumată este maximă la locuitorii din ţărle scandinavice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) cu 9 kg pe an sau 612 ceşti de 200 ml. În Anglia, unde se bea mult ceai, consumul mediu este de numai 0,5 kg sau 34 ceşti anual. Industria cafelei prezintă o deosebită importanţă economică, ocupând locul II după industria petrolului. Arabica, cel mai apreciat sortiment Arborele de cafea aparţine speciei Coffea din familia Rubiaceae, care cuprinde 80 specii. Dintre acestea se cultivă în plantaţii masive numai 4 specii: Coffea arabica, C. robusta, C. liberica şi C. maragogype. Cea mai apreciată pentru calitatea excelentă a boabelor şi cea mai intens cultivată este Coffea arabica ce furnizează, în prezent, 75-80% din producţia mondială. Se prezintă sub forma unui arboraş mereu verde, cu creştere în formă de tufiş, ajungând la înălţimea de 5-6 metri la vârsta de 6 ani. Totuşi, aceşti arbori se menţin la înălţimea de 2,5 - 3 metri, prin tăieri, pentru uşurarea culesului şi pentru creşterea randamentului în fructe. Frunzele sunt netede şi lucioase, dispuse opus, două câte două, de-a lungul ramurilor. Florile sunt mici, albe şi emană un parfum subtil de iasomie. Înflorirea are loc tot timpul anului astfel că pe acelaşi pom pot exista ramuri cu flori, cu fructe verzi şi cu fructe roşii. Fructele sunt verzi la început, apoi devin galbene, iar la maturitate devin roşii-purpurii, fiind numite „cireşe“, deoarece cresc în formă de ciorchine. Un arbore tânăr poate furniza la recoltare până la 2,5 kg „cireşe“ proaspete din care se obţin 500 g boabe, iar după prăjire rămân 400 g cafea. Momentul recoltării în Brazilia este din luna mai până în septembrie, în America Centrală din octombrie până în martie, iar în Africa din martie până în septembrie. Boabele coapte se prăjesc şi capătă aroma specifică de cafea. În instalaţiile automatizate, durata şi gradul de prăjire sunt reglate electronic. Efecte benefice ale cafelei Încă de acum 1000 de ani, filozoful arab Avicenna considera cafeaua drept un valoros medicament pentru combaterea multor afecţiuni maladive. Treptat au fost dovedite efectele diuretice, laxative, energizante, euforizante, excitante nervos şi psihic, acceleratoare şi tonice pentru inimă, vasoconstrictoare central şi periferic (coronare, cerebrale, pulmonare şi renale), cu condiţia unui consum moderat, care să nu reprezinte o ameninţare a sănătăţii. În cazul unui consum de o singură ceaşcă de cafea, maxim două ceşti pe zi, s-au constatat multe acţiuni favorabile sănătăţii: - stimularea sistemului nervos central, în primul rând a acuităţii mentale, mărirea atenţiei, a puterii de concentrare şi de memorare, paralel cu scăderea oboselii musculare şi intelectuale sau a stării de somnolenţă, mai ales la persoanele cu vârste de peste 65 de ani şi la cei care depun eforturi intelectuale deosebite, datorită creşterii nivelului de dopamină, adrenalină şi serotonină din creier; - reducerea frecvenţei unor boli legate de dereglarea sistemului nervos (Parkinson, Alzheimer, scleroză în plăci), cu efecte bune, atât la bărbaţi, cât şi la femei care nu folosesc tratamente de substituţie hormonală cu estrogeni. De menţionat că în cazul folosirii acestor substanţe hormonale este posibil un efect invers, cu creştere semnificativă a riscului de îmbolnăvire; - uşurarea durerilor de cap cu migrene, fiind un excelent analgezic datorită conţinutului în trigonelină; - mărirea performanţelor intelectuale şi fizice, a vigilenţei atunci când creierul funcţionează mai lent, îndepărtând stările de depresie psihică, de anxietate; - creşterea frecvenţei şi amplitudinii mişcărilor respiratorii şi locomotorii, fiind indicată la conducătorii auto-moto, la medicii chirurgi, ţesătoare, dactilografe, sudori, sportivi alergători; - consumată caldă după masă, cafeaua favorizează digestia, stimulează secreţia de bilă, scade frecvenţa litiazei biliare şi combate foamea, iar prin creşterea motilităţii intestinale permite o mai bună asimilare a alimentelor prin acţiunea directă asupra peristaltismului gastrointestinal, îndepărtând senzaţia de greaţă şi vărsături; - cafeaua reglează funcţiile inimii şi ale sistemului circulator periferic, datorită conţinutului în teofilină şi, în plus, previne infarctul miocardic şi scăderea, sub normal, a tensiunii arteriale, care apare, de obicei, după mese, mai ales la persoane vârstnice; - prevenirea şi reducerea riscului de diabet zaharat cu 25%, menţinând glicemia sub control; - mărirea acuităţii vizuale şi auditive datorită conţinutului în teobromină. Cafeaua favorizează eliminarea apei din ţesuturi - consumată înainte de mese, cafeaua provoacă o ardere mai rapidă a caloriilor, ajutând la reducerea, într-un timp scurt, a excesului din greutatea corporală. Folosirea cremelor cu cofeină, aplicate dimineaţa şi seara, are efecte recunoscute pe plan mondial în combaterea celulitei şi a excesului de grăsimi, asigurând eliminarea surplusului de apă din ţesuturi şi dizolvarea rapidă a grăsimilor din corp (lipoliză), ceea ce dă o mare utilitate în regimurile de slăbire. Sub formă de produs natural preparat în casă, se amestecă zaţul de cafea cu ulei de măsline şi se obţine o pastă deosebit de eficientă, utilizată la masarea zonelor afectate de celulită; - la persoanele în vârstă, cafeaua frânează ritmul de îmbătrânire prematură a organismului printr-o serie de substanţe active cu rol de regenerare şi tonifiere a celulelor; - în cazul intoxicaţiilor cu narcotice, cafeaua previne apariţia comelor şi reduce efectele analgezice dure ale unor medicamente de sinteză chimică (paracetamol, aspirină); - cafeaua este indicată pentru a asigura un ten sănătos, folosind măşti preparate dintr-o ceaşcă de zaţ, amestecată cu albuşul unui ou, având efecte evidente de curăţire a impurităţilor, reducerea porilor şi eliminarea celulelor moarte. Părul uscat îşi poate păstra aspectul sănătos şi strălucirea deplină după o spălare cu cafea tare, lăsată timp de 20 minute înainte de clătire. A nu se neglija faptul că toate aceste acţiuni favorabile asupra organismului sunt posibile numai la consumul moderat de cafea, respectiv 1-2 ceaşti pe zi. Efecte dăunătoare ale excesului de cafea Se consideră că orice consum de cafea stimulează sistemul nervos central numai pe o durată scurtă de timp, asemenea efectului efemer produs de alcool. Această acţiune asupra organismului obosit este înşelătoare, întrucât este înlocuită, la scurt timp, cu reacţii specifice exceselor. Dacă se consumă în cantităţi mari, peste 3 ceşti pe zi, cafeaua devine dăunătoare, chiar la persoane sănătoase, provocând efecte care ar trebui evitate. Alte efecte dăunătoare: - accentuarea stărilor de insomnie (de aceea nu se bea înainte de culcare) şi a stărilor de oboseală fizică şi intelectuală, nevropatie, hiperexcitabilitate, agitaţie, nevroze, confuzia ideilor, depresie psihică, incoerenţă la exprimare şi tremurături de membre; - afectarea neurotransmiţătorilor din creier în urma cărora se declanşează crize repetate de anxietate, atacuri frecvente de panică şi alertă şi presimţiri sumbre, ceea ce determină pe unii specialişti să pledeze pentru renunţarea completă la cafea; - provocarea de migrene, ameţeli, astenie nervoasă şi dureri de cap, deoarece modifică fluxul de sânge care ajunge la creier. Este recmandată evitarea excesului la persoanele care suferă de inimă, manifestând crize de hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, ateroscleroză, dereglări de ritm cardiac (palpitaţii, extrasistole, tahicardie) şi miocardită avansată. Excesul de cafea declanşează „sindromul de tunel carpian“, exercitând o presiune asupra nervului din antebraţ şi provocând furnicături la nivelul a trei degete (mare, arătător şi mijlociu); - cafeaua tare, băută în timpul mesei, măreşte aciditatea gastrică, agravează durerile ulceroase şi provoacă reflux gastric, indigestii, simptome de pirozis şi iritaţii intestinale; - consumul a peste 4 ceşti pe zi, mai ales la persoanele care fumează peste 20 ţigări zilnic, măreşte cu 100% riscul cancerului pancreatic, cu 86 % a cancerului gastric şi cu 30% a cancerului pulmonar, efectul fiind corelat cu intensitatea sintezei de adrenalină şi noradrenalină, implicate în procesele de metastazare. - mărirea riscului îmbolnăvirii de reumatism şi lombosciatică este proporţională cu cantitatea de cafea consumată zilnic. La femei, consumul a peste 3 ceşti măreşte riscul de osteoporoză, mai ales după menopauză şi spre bătrâneţe, când oasele pierd, treptat, o parte din cartilagii şi din calciu, devenind casante. În aceste afecţiuni, cofeina îngustează vasele capilare de la capătul arterelor, reducând ritmul de circulaţie a sângelui şi a nutrienţilor către tendoanele spinale. Consumată în exces, cafeaua creşte nivelul colesterolului - cafeaua ridică nivelul de colesterol din sânge, ca urmare a existenţei a două substanţe (kahweol şi cafestrol) din ulei, predominând în cafeaua preparată prin fierbere, infuzare sau în cafetieră; - la nivelul rinichilor, excesul de cafea provoacă litiază renală urică, edeme, urinări frecvente şi exces de acid uric, iar prin intensificarea excreţiei renale a calciului, poate deveni un factor declanşator al schizofreniei, tetaniei şi spasmofiliei; - la femeile care consumă exces de cafea se declanşează sindromul premenstrual şi creşte riscul de avort spontan. Mai grave sunt acţiunile la femeile însărcinate şi la cele care alăptează, întrucât cofeina se transmite la sugari, manifestând stări de agitaţie, iritabilitate şi insomnie; - în gură facilitează apariţia cariilor şi îngălbenirea dinţilor, iar la nivelul tenului poate fi factor declanşator pentru acnee rozacee, mai ales când se consumă prea fierbinte; - la urechi provoacă simptome de acufene (zgomote) cu intensităţi mari, deoarece cofeina contractă vasele de sânge şi măreşte presiunea sanguină. Consumul zilnic a unei cantităţi în exces duce la servaj (dependenţă). De aceea întreruperea bruscă a consumului de cafea poate provoca simptome specifice de servaj (dureri de cap, greaţă, iritabilitate extremă, schimbări de dispoziţie şi chiar cădere în letargie pe durată de 1-2 zile. În sinteză, la persoanele cu consum excesiv de cafea, care prezintă simptomele specifice menţionate mai sus, este absolut necesar controlul cantităţii consumate zilnic, mai ales la hipertensivi, sportivi de performanţă, femei gravide, copii şi tineri sub 16 ani, persoane cu insomnii grave, cu litiază renală, gută, afecţiuni cardiovasculare şi la cele supuse terapiilor electroconvulsive. ▲ Combate cancerul hepatic Multe studii medicale au demonstrat acţiunea clară a consumului moderat de cafea (2 ceşti pe zi - aprox. 400 ml) în prevenirea şi combaterea cancerelor la diferite organe ale corpului. În primul rând s-a dovedit că prezenţa unor cantităţi importante de antioxidanţi (acizi clorogenici, nutrienţi şi enzime) din boabele de cafea protejează celulele sănătoase şi bolnave împotriva efectelor dăunătoare ale radicalilor liberi cancerigeni, asigurând acţiuni benefice asupra funcţiilor ficatului şi asupra afecţiunilor hepatice cronice şi a cirozelor hepatice. Din studiile epidemiologice efectuate la Institutul Karolinska din Suedia a rezultat că, în urma consumului a 2 ceşti pe zi, scade riscul cancerului hepatic cu 43% comparativ cu persoanele care nu beau deloc cafea; chiar la o singură ceaşcă pe zi se reduce riscul de cancerizare cu 25%, efectele fiind mai evidente la persoanele obeze şi la cele alcoolice. Importanţa acestor descoperiri recente este deosebit de mare, întrucât se ştie cât de periculos şi agresiv este cancerul hepatic, considerat ca al 6-lea cancer în lume sub aspectul frecvenţei la diagnosticare şi al 3-lea ca frecvenţă a deceselor, după cancerul pulmonar şi cel de stomac. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la nivel mondial, în fiecare an mor 660.000 oameni din cauza cancerului hepatic, în majoritate în primele 6 luni după diagnosticare. Alte studii arată că, în cazul consumului regulat şi moderat de cafea (1-2 ceşti pe zi), scade riscul cancerului din cavitatea bucală, a cancerului faringian şi esofagian, a cancerului de rinichi, a cancerului de colon şi rect (cu aprox. 50%) şi a cancerului endometrial - uterin (cu 36%). Efecte foarte bune are cafeaua (1-2 ceşti pe zi) şi asupra cancerului de sân. La femeile nefumătoare, cafeaua scade riscul de cancer pulmonar, ceea ce poate fi un îndemn pentru a renunţa la obiceiul consumului aburului de cafea în fum de ţigară. Cercetări recente au demonstrat că un consum moderat de cafea, asociat cu exerciţiile fizice şi sport, protejează pielea împotriva cancerului provocat prin expunere îndelungată la soare, mai ales la raze ultraviolete. ▲ Recomandări de consum Cafeaua trebuie să fie prăjită corespunzător, proaspăt măcinată, fără mirosuri străine şi mucegai. Se prepară în recipiente din sticlă, porţelan şi oţel inoxidabil care nu modifică gustul şi aroma specifică. În general se foloseşte apă de bună calitate, evitând apa calcaroasă şi clorică, întrucât acestea dau un gust fad şi amărui. Ca principiu de bază, cafeaua nu se va reîncălzi niciodată. O dată cu respectarea cantităţii optime de cafea consumată zilnic este recomandată combinarea cu lapte dulce, realizând o băutură hrănitoare, gustoasă şi foarte bine tolerată de organism. Astfel se reduce substanţial acţiunea dăunătoare a excesului de cofeină. Nu este indicată folosirea cafelei în amestec cu smântână sau cu frişcă. Păstraţi cafeaua în frigider, în recipiente închise ermetic Pentru diversificare, este bine să fie cunoscute metodele de preparare a unor mari diversităţi de tipuri de cafea: flambată, Espresso, glace, Jivago, Irish, vieneză, bavareză, braziliană, mexicană, irlandeză etc. Cea mai bună formă de consum zilnic ar fi cafeaua decofeinizată. Se exclude tabietul unor persoane de a asocia cafeaua cu tutun şi coniac, cu băuturi răcoritoare pe bază de cola sau alături de un baton de ciocolată amăruie, întrucât se poate depăşi plafonul optim de cofeină şi se pot declanşa unele reacţii adverse. Pentru păstrarea aromei specifice care se poate volatiliza foarte repede, este indicat ca boabele întregi, prăjite sau neprăjite să fie conservate în borcane bine închise, ţinute în locuri răcoroase şi cu umiditate scăzută. Dacă este proaspăt măcinată, cafeaua îşi pierde aroma în maxim două zile şi de aceea se păstrează în borcane sigilate, puse în frigider.