Catedrala patriarhală din Bucureşti

A fost construită în 1656 de domnitorul Constantin Şerban Basarab ca lăcaş al mănăstirii pe care o înfiinţase pe dealul cu vii de la marginea capitalei Ţării Româneşti, peste apa Dâmboviţei şi în apropierea Curţii domneşti. În 1668, biserica a devenit oficial sediul Mitropoliei Ţării Româneşti, mutată din fosta capitală, Târgovişte. A fost refăcută în mai multe rânduri de mitropoliţii Filaret al II-lea, Dositei şi Grigorie Dascălul şi mai ales de patriarhii Justinian şi Daniel. În jurul acesteia şi în incinta mănăstirii înfiinţate de ctitor au fost ridicate clădiri cu destinaţie bisericească, dar şi clădirea Adunării Obşteşti, apoi cea a Camerei Deputaţilor, unde s-a hotărât Unirea de la 1859.