Cercetătorii au efectuat o analiză structurală detaliată a reţelei rutiere a Imperiului Roman, care se întindea pe aproximativ 300.000 km şi traversa Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, scoţând în
29 Oct, 2026
Buzău-Mărăşeşti, prima linie ferată construită de ingineri români
Aducerea prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen în România şi proclamarea sa, la 10/22 mai 1866, principe constituţional sub numele de Carol I au marcat începerea unei etape de dezvoltare, având în vedere că principele a militat pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. Una dintre direcții a vizat construirea rețelei feroviare, prima linie de cale ferată din Vechiul Regat fiind construită de compania engleză a lui John Trevor Barkley și inaugurată în 1869, pe ruta Bucureşti-Giurgiu, potrivit familiaregală.ro. În restul țării, s-a impus necesitatea unei legături directe între Buzău şi Mărăşeşti, a cărei lipsă s-a resimţit în cazul transporturilor militare din timpul Războiului de Independenţă (1877-1878).
Astfel, imediat după război, primul-ministru Ion C. Brătianu a hotărât să construiască linia ferată Buzău-Mărăşeşti. Cu o lungime de 90 km, a fost proiectată şi executată, între mai 1879 și 1 iunie 1881, de ingineri români, sub coordonarea ing. Dimitrie Frunză, care absolvise Şcoala de Poduri şi Şosele din Paris şi fusese în serviciul întreprinderii Gouilloux, la construcţia liniei Ploieşti-Predeal.
Linia Buzău-Mărăşeşti a fost inaugurată oficial în 1881, an în care România a devenit regat şi domnitorul Carol I a fost încoronat rege, la 18/30 octombrie. Costurile au fost mult mai mici faţă de cele din oricare altă ţară din Europa: media a fost de 93.214 lei aur pe kilometru, pe când liniile construite de companiile străine costaseră 306.000 lei aur pe kilometru.
.jpg)
