Ce presupune descentralizarea în Sănătate

Potrivit Hotărârii de Guvern (HG) privind Strategia de descentralizare în sistemul de sănătate, publicată în „Monitorul Oficial“ la sfârşitul săptămânii trecute, spitalele aflate în prezent în subordinea Ministerului Sănătăţii (MS) vor fi transferate către autorităţile locale, începând cu 1 ianuarie 2010. Ca urmare, finanţarea va veni din trei surse: de la MS, pentru programele de sănătate, de la Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale pentru serviciile medicale contractate cu Casa Judeţeană de Sănătate şi de la bugetele locale (primării, consilii judeţene) pentru orice alt tip de cheltuieli. De asemenea, directorii vor fi numiţi de primarii sau de prefecţii din teritoriu.

Principalele direcţii pe care le vizează strategia de descentralizare din Sănătate sunt trecerea de la un sistem centralizat de stat spre unul care să fie finanţat din mai multe surse şi dirijarea responsabilităţilor către factorii de decizie din teritoriu, care cunosc cel mai bine nevoile comunităţilor pe care le conduc, ca şi deficienţele sau performanţele unităţilor medicale locale. „Ar însemna ca toate problemele spitalului, cele administrative, de prestări servicii, utilităţi, întreţinerea clădirilor, reparaţii, să cadă în sarcina celui care va tutela spitalul, consiliul local sau consiliul judeţean. De preferat ar fi ca spitalele să treacă toate la consiliul local. Spun asta din experienţa spitalului pe care îl conduc; sumele primite de la CJ au fost mici întotdeauna. Nu ştiu dacă o să fie mai bine sau mai rău, pentru că în ultima vreme nici Ministerul Sănătăţii nu a alocat prea mulţi bani pentru rezolvarea problemelor de infrastructură“, a declarat dr. Vicuţa Todosiciuc, manager la Maternitatea „Cuza-Vodă“ din Iaşi, cea mai mare unitate de profil din Moldova. Actul normativ prevede data de 1 ianuarie 2010 ca fiind cea mai probabilă pentru demararea transferului către autorităţile locale sau judeţene, urmând să fie luate în calcul spitalele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, spitalele de boli cronice, de monospecialitate, centrele de sănătate, centrele medicale, centrele de diagnostic şi tratament şi policlinicile cu plată. Astfel, spitalele judeţene vor trece în administrarea consiliilor judeţene, cele municipale în administrarea consiliilor municipale, iar cele orăşeneşti şi comunale în administrarea consiliilor locale. În subordinea ministerului vor rămâne doar institutele naţionale de cercetare, institutele clinice, spitalele regionale şi anumite spitale declarate de interes naţional, unde se realizează acte medicale de înaltă performanţă. Primarii sau prefecţii vor numi şi directorii de spitale Noua lege prevede ca numirea în funcţiile de manager în unităţile medicale transferate din subordinea MS să se facă de către primari sau prefecţi, la propunerea Consiliului de Administraţie (CA) al fiecărei unităţi în parte. CA va fi alcătuit din reprezentanţi ai MS, ai caselor de asigurări de sănătate judeţene, ai consiliilor judeţene sau locale şi ai organizaţiilor profesionale de nivel judeţean (Colegiul Medicilor, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor). În cazul spitalelor clinice (cele în care se face şi învăţământ medical), în CA vor fi şi reprezentanţi ai facultăţii sau universităţii de medicină. „Mă gândesc că, poate, la nivel local, dacă va fi aşa, cei care vor decide soarta spitalelor vor avea ca punct de referinţă în decizia lor eficienţa managementului spitalului. Cred eu că, negru pe alb, ar trebui să se ţină cont că spitalul trebuie condus de un om care ştie ce face, care ştie că nevoile spitalului nu sunt numai aprovizionarea şi plata facturilor şi că este vorba despre un management complet şi complex, care implică munca cu oamenii, eficienţă şi mai ales eficacitate. Adică să faci ceea ce trebuie să faci, nu ceea ce-ţi spun alţii să faci“, a subliniat managerul Maternităţii „Cuza-Vodă“. Spitalele vor primi bani din trei surse Unităţile sanitare transferate vor fi finanţate din trei surse: din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru servicii medicale contractate cu casa de asigurări de sănătate judeţeană, de la bugetul de stat, prin bugetul MS, direct sau prin transferuri, pentru programe naţionale de sănătate, dotare cu aparatură de înaltă performanţă, precum şi pentru acţiuni de sănătate (cercetare, plata rezidenţilor, bugetele unităţilor sau compartimentelor de primiri urgenţe), şi de la bugetele locale pentru orice tip de cheltuieli. Administraţia publică locală va putea finanţa reparaţiile curente, reparaţiile capitale, costul utilităţilor, consolidările, modernizările şi achiziţiile de obiecte de inventar, echipamentele şi aparatura medicală, altele decât cele de înaltă performanţă. „Proiectul de descentralizare este un lucru bun, pentru că mai bine decât comunitatea locală nu ştie nimeni care sunt problemele unui spital, pornind de la problemele semnalate în statistici şi terminând cu situaţia reală la faţa locului: clădiri, instalaţii electrice, infrastructură, nivelul de educaţie al populaţiei arondate şi, mai ales, starea economică. Aşa că, din acest punct de vedere, transferul, cred eu, ar putea veni în sprijinul spitalelor. Vom vedea“, a explicat dr. Vicuţa Todosiciuc. Sondaj în rândul pacienţilor înainte şi după transferul spitalelor la primării Conform HG, MS va evalua gradul de satisfacţie a pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale oferite de unităţile medicale transferabile în ultimul trimestru din acest an, înainte de trecerea acestora la autorităţile administraţiei publice locale, dar şi după un an de funcţionare în noua formulă, respectiv la sfârşitul anului 2010 şi începutul lui 2011. Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor va fi realizată de către autorităţile locale şi direcţiile de sănătate publică, iar rezultatul va fi transmis Ministerului Sănătăţii. Structurile MS vor fi reorganizate Aceeaşi HG prevede şi restructurarea şi reorganizarea anumitor structuri ale ministerului, precum şi declinarea competenţelor acestora. Astfel, actualele autorităţi de sănătate publică vor fi transformate în Direcţii de Asistenţă Medicală şi vor trece în subordinea consiliilor judeţene chiar de la începutul anului viitor. Aceasta va coordona toate activităţile de asistenţă medicală din judeţ, respectiv din Capitală, va reprezenta autoritatea locală în consiliul de administraţie al spitalului, va aloca resursele proprii la nivel local şi judeţean, va aviza bugetele de venituri şi cheltuileli ale unităţilor medicale, precum şi planul de investiţii şi cheltuielile de capital (finanţate de la bugetul local) şi va aviza propunerile de achiziţie de echipamente de înaltă performanţă, inclusiv cele finanţate de MS. De asemenea, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), creat prin reorganizarea institutelor sau centrelor de sănătate publică, va cuprinde trei centre naţionale de supraveghere şi control al bolilor, de supraveghere a mediului comunitar şi muncă şi de promovare a sănătăţii. Tot în structura INSP vor intra şi unităţile funcţionale externe, cu profil de activitate profesională identică cu al centrelor naţionale, distribuite în teritoriul naţional în locaţia actualelor institute sau centre de sănătate publică. Astfel, consideră reprezentanţii MS, „va fi asigurat un sistem informaţional coerent pentru supraveghere, având posibilitatea optimă pentru alertă şi răspuns precoce în toate situaţiile de risc sau critice, care constituie ameninţări pentru starea de sănătate a populaţiei“. În prezent, sistemul de sănătate publică este organizat pe direcţii, una fiind la nivel central, respectiv la Ministerul Sănătăţii, iar celelalte structuri, care se ocupă de sănătatea publică, fiind direcţiile judeţene de sănătate publică şi cea a municipiului Bucureşti.