Mitropolitul Antonie de Suroj spunea într-o predică de-a sa, cuprinsă în colecţia de predici adunate sub titlul „Taina iubirii”: „Când îl văd pe om în lumina iubirii curate, văd în el chipul lui
România creştină
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi spirituale româneşti sunt strâns legate de creştinism.
România este o ţară creştină pe teritoriul căreia de 2.000 de ani există Biserica lui Hristos, pe care o cunoaștem sub numele de Biserica Ortodoxă. În aceste două milenii, Evanghelia lui Hristos i-a definit axiologic pe cei care au locuit pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu.
Poporul român care s-a format în primul mileniu s-a născut creştin, pentru că lumina Evangheliei a fost adusă în secolul întâi în Dobrogea de Sfântul Apostol Andrei şi s-a răspândit pe teritoriul ţării noastre în primele veacuri de istorie creştină. Procesul de creştinare s-a suprapus cu cel de formare a poporului român.
Elementele esențiale ale continuității noastre pe acest teritoriu în primul mileniu sunt, în cea mai mare parte, creştine. Acest lucru ne arată că, pentru neamul nostru, creştinismul a fost elementul fundamental prin care am supraviețuit în faţa populaţiilor migratoare şi a păstrat legătura cu lumea civilizată din spaţiul imperialităţii romane de la sudul Dunării, care pe parcursul primului mileniu a devenit bizantină.
Civilizaţia bizantină a definit ţinuturile româneşti
Civilizaţia creştină, plămădită în jurul Constantinopolului (Noua Romă) şi definită în istorie ca bizantină, a reprezentat pentru noi modelul de existenţă creştină în această lume. Întreg Evul Mediu românesc este profund marcat de cultura, credinţa şi civilizaţia bizantină. Spaţiul românesc din această perioadă nu poate fi văzut decât ca un teritoriu al continuităţii bizantine şi al perpetuării valorilor acestei civilizaţii creştine.
Unitatea civilizației românești rezidă în credinţa majoritară ortodoxă (bizantină) a românilor. Această credinţă a adus un set de valori specifice Bizanţului în toate teritoriile locuite de români. Ortodoxia bizantină a reprezentat liantul între cele trei provincii româneşti şi fundamentul păstrării identităţii naţionale. Mai ales în spaţiile aflate sub ocupaţie străină, românii s-au identificat cu Ortodoxia şi în baza civilizaţiei creştine bizantine şi-au păstrat prin credinţă limba şi cultura.
Strămoșii noștri au găsit în civilizaţia bizantină continuitatea romană a înaintașilor lor şi au identificat Constantinopolul cu Noua Romă, adică noul oraş emblematic la care să se raporteze după căderea Romei celei dintâi. Pentru ei cetatea împăratului, Bizanţul, cu bisericile sale măreţe, era locul cel mai important din lumea creştină, din care făceau şi ei parte.
Creştinismul în forma sa bizantină a făcut ca românii să rămână în credinţa în Hristos şi să clădească o cultură şi o civilizaţie continuatoare a Bizanţului. Toate bisericile ctitorite de voievozii noştri legendari mărturisesc acest lucru şi ne arată continuitatea creștinismului şi mai ales a civilizaţiei bizantine la noi, chiar şi după căderea Bizanţului, în anul 1453.
Suntem parte a marii civilizaţii europene
Descoperind importanţa păstrării identităţii noastre creştine şi a celei naţionale româneşti din spaţiul nord-dunărean, înţelegem că suntem în Europa dintotdeauna şi că suntem parte a civilizaţiei europene profund influenţate de cea bizantină. Noi am continuat această civilizaţie, iar locul nostru nu a fost decât în Europa. Acest lucru nu-l spunem doar din prisma geografiei, ci mai ales din perspectiva culturii şi a civilizaţiei româneşti.
România este parte integrantă a civilizaţiei europene, care are la bază creştinismul. Vedem că definitorii pentru civilizaţia şi istoria Europei sunt marile ctitorii creştine, lucru pe care-l regăsim şi la noi, chiar dacă la o scară mai mică.
Dacă studiem recensămintele din ultimele trei decenii făcute în ţara noastră, constatăm că aproape toţi românii sunt creştini, iar peste 85% sunt membrii Bisericii Ortodoxe Române. Acest lucru ne arată că românii se consideră creştini şi că se identifică şi astăzi cu credinţa în Hristos. Doar şi plecând de la aceste cifre, putem spune fără să greşim că România este o ţară creştină.
În fibra neamului nostru sunt întipărite valorile creştine. Ritmul vieţii cotidiene este definit şi de calendarul bisericesc, lucru pe care-l constatăm săptămânal, când cea mai importantă zi este duminica - Ziua Domnului, iar, în cursul anului, cele mai cunoscute sărbători sunt cele creştine: Paştile, Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului ş.a., dar şi zile de serbare a unor sfinţi importanţi care adună sute de mii de oameni la sărbătoarea lor: Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou.
Grădina Maicii Domnului
O evlavie deosebită au românii faţă de Maica Domnului. Aproape că nu este localitate în ţara noastră unde să nu fie un lăcaş de cult zidit în cinstea Născătoarei de Dumnezeu. Toţi ştim că România este numită şi Grădina Maicii Domnului. Această denumire este justificată de evlavia deosebită pe care poporul român o arată faţă de Preasfânta Fecioară Maria, dar şi de minunata ei arătare din secolul al 15-lea de la Bisericani, în Ţinutul Neamţului, când le-a spus călugărilor care doreau să părăsească aceste locuri pentru a se refugia în Muntele Athos că şi aici la noi este grădina ei.
Toate acestea ne arată cât de important este creștinismul pentru români. Țara noastră, România, se definește ca civilizație și cultură prin spiritualitatea creștină de factură bizantină. În acest sens stau mărturie frumoasele ctitorii mușatine din nordul Moldovei, celebrele biserici cu pictură exterioară, care sunt o sinteză a civilizației noastre creștine.
Atunci când vorbești de România, aceste monumente creștine sunt cartea de vizită a țării noastre, cunoscute pe întreg mapamondul. Acest lucru subliniază identitatea creștină a patriei noastre. Și noi suntem chemați să păstrăm această identitate și să o transmitem urmașilor noștri.
În timpurile complicate pe care le trăim este extrem de important să mărturisim prin cuvânt și faptă că suntem creștini și că trăim într-o țară creștină, România.