Ceapa, „calmantul“ din bucătărie

În această perioadă rece, prin inspiraţie, este introdus în plămâni aer prea rece şi prea umed, uneori încărcat cu agenţi patogeni, care declanşează o serie de "boli de piept". Tusea este simptomul cel mai des întâlnit în aceste afecţiuni.

În medicina casnică, cea mai frecvent utilizată reţetă de combatere a tusei are la bază ceapa. Din 100 g ceapă coaptă în spuză se prepară un suc stors, din care se beau câte 2-3 linguri. O altă reţetă foloseşte un decoct din două cepe cu coajă, tăiate mărunt, şi trei nuci zdrobite, fierte împreună într-un litru de apă, timp de 10-15 minute; se îndulceşte cu miere de albine şi se bea întreaga cantitate prin înghiţituri mici, în cursul unei zile, având efecte emoliente, expectorante şi imuno-stimulatoare. Acţiune deosebită în calmarea tusei are infuzia din flori de tei, un valoros remediu natural, cu o multitudine de calităţi neurosedative, antispastice, sudorifice, antiinflamatoare ale căilor respiratorii superioare, emoliente ale secreţiilor pulmonare şi expectorante. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă flori uscate la 200 ml apă clocotită şi se beau 2-3 căni pe zi, îndulcite cu miere sau zahăr. Alte infuzii pentru calmarea tusei folosesc: - flori de soc, podbal, salcâm, bujor (petale), mac roşu (petale), trandafir de dulceaţă (petale), lavandă, nalbă mare, ciuboţica cucului, lumânărică, piersic, porumbar; - frunze de mentă, pătlagină, salvie; - herba de isop, cimbru, cimbrişor, busuioc, trei-fraţi-pătaţi, sunătoare, cimbru de cultură, busuioc sălbatic, cătuşe, sovârv, brâncuţă, toporaşi, unguraş; - muguri de brad şi pin; - fructe zdrobite de ienupăr, măceş şi fenicul (pentru copii). Sunt mult utilizate câteva amestecuri de plante, verificate în decursul timpului, pentru eficienţă în combaterea tusei: - pătlagină, lumânărică, podbal, soc şi mierea ursului; - lumânărică, ciuboţica cucului, nalbă mare; - tei, ciuboţica cucului, nalbă de grădină, cimbru de cultură, isop, trei-fraţi-pătaţi, fenicul; - pătlagină, tei, podbal, coada-şoricelului, limba-mielului, limba-câinelui, muşchi-de-piatră. În uz extern sunt eficiente: - comprese calde pe gât şi piept, în faza de debut, cu decoct de muşeţel; - comprese cu bitter suedez aplicate pe piept după ungere prealabilă cu alifie de gălbenele; - cataplasme cu răşină de brad topită în ceară (părţi egale); - cataplasme calde cu făină de muştar, cu făină de in sau frunze proaspete de brânca ursului; - băi fierbinţi de mâini şi de picioare, dimineaţa şi seara, timp de 8 minute, cu extract de nalbă mare, mac, mentă, iarba mielului, rotungioară, pătrunjel şi toporaşi (în părţi egale); - frecţii pe piept, de 3 ori pe zi, cu amestec din două linguri ulei de ricin şi o lingură ulei de terebentină, după care se înveleşte cu o pătură. Apiterapia recomandă: - miere de albine (4 linguri) amestecată cu 4 linguri unt şi 100 ml alcool rafinat 30%, din care se ia câte o lingură dimineaţa, pe nemâncate; - propolis mărunţit (1 linguriţă la 250 ml apă) se fierbe până scade la jumătate, se îndulceşte cu 2 linguri de miere şi se iau câte 3 linguriţe pe zi. Reţete pe bază de legume şi fructe - Sirop din 250 ml suc de morcov proaspăt amestecat cu 3 linguri zahăr şi puţină apă; se fierbe până se îngroaşă ca un sirop şi se iau 3-4 linguriţe pe zi. - Sirop cu extract natural dintr-o ridiche neagră care se taie în două jumătăţi egale şi, în fiecare parte, se face o scobitură cu ajutorul unei linguri de fier; se umple, ras, cu zahăr sau miere, iar după 6 ore se formează un sirop cu extract din ridiche care se bea având efecte emoliente şi imuno-stimulatoare. Prepararea se repetă cu aceeaşi ridiche de 2-3 ori pe zi, astfel ca tusea să fie oprită după două zile consecutive de tratament. - Fiertură dintr-un pumn de ovăz într-un litru de apă dată în clocot 5 minute; se strecoară, se adaugă 3 linguri miere de albine, zeama unei lămâi sau 2 linguri sirop de zmeură şi se bea câte o cană în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol. - Fiertură dintr-un ştiulete de porumb cu boabe galbene şi cocean roşu într-un litru de apă; când lichidul se colorează se strecoară şi se bea călduţ, timp de 2-3 zile. - Amestec din 10 cepe tăiate mărunt şi căţeii de la o căpăţână de usturoi curăţaţi şi daţi pe răzătoare; se fierbe 5 minute într-un litru de lapte, se îndulceşte cu miere de albine şi se ia câte o lingură, la intervale de 2 ore, cu bune efecte în tusea convulsivă.