Chiropraxia şi osteopatia
În lumea occidentală există două discipline manuale numite chiropraxie (chiropractică) şi osteopatie. Chiropraxia este o disciplină centrată pe coloana vertebrală. Cei care o practică consideră că toate tulburările se datorează deplasării uneia sau mai multor vertebre. Aceste deplasări pe care chiropracticienii le numesc subluxaţii ar fi la originea multor dureri sau maladii fără cauză organică. Acestă ipoteză este foarte controversată, adversarii ei subliniază absenţa unor date ştiinţifice prin care să demonstreze în ce mod aceste subluxaţii invizibile radiologic ar putea influenţa organele interne.
Disciplina aceasta a luat naştere la sfârşitul secolului al XIX-lea, când un vindecător american, Daniel Palmer, a redat auzul unui surd ca urmare a unei manipulări vertebrale. Aceasta este tehnica chiropracticienilor, care numesc ajustări astfel de manipulări. Deoarece pacienţii li se adresează pentru afecţiuni dureroase cum ar fi sciatică, lumbago, torticolis, dar şi pentru alte afecţiuni cum ar fi depresia, insomnia, cefalee, această metodă este destul de răspândită mai ales în SUA şi Franţa. Trebuie să precizăm că ea nu e practicată de medici, ci de specialişti formaţi pe o perioadă de şase ani în şcolile din SUA. Metoda nu e lipsită de riscuri, deoarece într-un procent foarte mic poate produce accidente vasculare cerebrale, ca urmare a posibilei lezări a arterei vertebrale. În ianuarie 2006 Academia de Medicină Franceză a emis un raport critic în legătură cu această practică. În ceea ce priveşte osteopatia, ea este mai cuprinzătoare deoarece, în afară de coloana vertebrală, cuprinde şi mobilizarea prin palpare a diverselor ţesuturi care înconjură viscerele şi oasele craniene. Osteopatia se bazează pe axioma „structura guvernează funcţia“, fapt care se traduce prin aceea că majoritatea tulburărilor funcţionale ale organismului depind de modificări la nivelul structurilor. Deşi nu există studii standardizate în domeniu, formarea unui osteopat variază de la câteva weekend-uri până la şase ani. În Franţa, există aproximativ şapte mii de practicieni care acordă 20 de milioane de consultaţii pe an. Interesant e faptul că osteopatia este practicată atât de medici, cât mai ales de persoane fără pregătire medicală.