Cimitirul Bellu, un Panteon național

Cu o importanță majoră în patrimoniul cultural național, Cimitirul Bellu cuprinde o impresionantă colecţie publică de artă monumentală. I se mai spune și Panteonul României, întrucât aici se odihnesc personalități marcante ale istoriei noastre. Deschis în 1859 pe moşia familiei Bellu, în acest loc sunt înmormântate elitele socio-politice ale epocii: feciori de domni, boieri şi urmaşii lor, nobili străini naturalizaţi şi alte personalități care au conturat procesul de constituire a României moderne. Se regăsesc peste 300 de monumente istorice și sculpturi, ceea ce îl face un adevărat muzeu în aer liber, cu cel mai mare număr de monumente funerare boiereşti din Ţara Românească şi Moldova. Istoricul Tudor-Radu Tiron, care numește Cimitirul Bellu, într-o lucrare, ansamblu de heraldică monumentală boierească, enumeră familiile princiare Cantacuzino şi Ghica, cu câte 5 monumente, și familia princiară Suţu, cu 4 monumente. Monumente cu steme s-au păstrat de la membrii altor mari neamuri ale boierimii autohtone, precum Bălăceanu, Băleanu, Brâncoveanu, Filipescu, Grădişteanu, Kretzulescu, Ştirbey etc. Există aici și câteva monumente funerare pe care este inscripționat numele arhitectului, ca în cazul monumentului funerar al juristului G.I. Stoenescu, realizat de arhitectul T. Ciocoiu. Monumentul este în stil neoromânesc și prezintă o bogăție de elemente decorative semnate, cel mai probabil, de sculptorul român de origine germană Emil Wilhelm Becker (1881-1952), potrivit istoricilor de artă.