Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Prodromița” în București

Hramul de vară al Paraclisului Catedralei Naționale, dedicat Icoanei Maicii Domnului „Prodromița”, a continuat astăzi, 12 iulie, prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, împreună cu Prea­sfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Din soborul care a slujit împreună cu ierarhii la Altarul de vară al Paraclisului Catedralei Mântuirii din Bu­cu­rești au făcut parte părintele arhimandrit Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, și clerici vatopedini, slujitori de la mănăstirea nemțeană Sihăstria, în frunte cu părintele arhimandrit Arsenie Popa, starețul așe­zământului monahal; părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Naționale; părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal; părintele arhimandrit Ioachim Ceaușu, starețul Mănăstirii „Duminica Sfinților Români” din București; părintele protosinghel Andrei Nichifor, consilier patriarhal; părintele Ioan Dragomir, consilier patriarhal; părintele Costin Spiridon, consilier patriarhal; părintele Marian Codruț, inspector eparhial; arhid. Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal; arhid. Andrei Duță și diaconii Adrian Butuc, Alexandru Copceag, Cristian Copceag și Andrian Pană.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Siluan a subliniat importanța sărbătorii Icoanei Maicii Domnului „Prodromița”: „Astăzi prăznuim întocmirea Icoanei Maicii Domnului «Pro­dromița». Mai întâi, amintim de drumul îndelungat al celor doi părinți, care s-au întors în țara noastră, căutând până la urmă la Iași un pictor de icoane sau un zugrav, în vârstă și ­evlavios, căruia au vrut să îi încredințeze zugrăvirea sau pictarea acestei icoane. Părinții athoniți l-au rugat pe acest pictor ca atunci când va realiza icoana, pentru care părinții din Sfântul Munte Athos s-au rugat să fie făcătoare de minuni, să postească, să se roage, să nu bea și nici să nu mănânce, atunci când, din zorii zilei, se apuca de pictare și să guste puțin atunci când va face pauză. Toate au mers bine până spre final. Iconarul Iordache Nicolau a ajuns să picteze chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și al Dumnezeiescului Prunc Iisus Hristos și bineînțeles că, acolo, dintr-o rânduială a lui Dumnezeu și de pictor nedorită, cele două chipuri nu ieșeau frumoase și vrednice de cinste. În întristarea sa, a postit și mai aspru, nu a mâncat, nu a dormit, iar seara acoperind cu o pânză sau cu o mahramă chipurile acestei icoane și toată seara rugându-se, a dorit să purceadă din nou la lucrările începute anterior și să termine această icoană, pe care părinții athoniți și-o doreau foarte mult. Și, o, minunea lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, după ce, dis-de-dimineață trezindu-se ziua următoare și făcând trei metanii la Maica Domnului, luând pânza de pe această icoană mare și impunătoare, ­numită «Prodro­mița», a observat că cele două chipuri, al Pruncului și al Maicii Sale, se pictaseră singure peste noapte, din darul Bunului Dumnezeu și al Maicii Domnului”.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a subliniat câteva aspecte importante legate de personalitatea părintelui Efrem Vatopedinul. „Părintele Efrem este părintele duhovnicesc și starețul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos și este ucenic al lui Gheron Iosif Vatopedinul, un monah cu viață sfântă, așa cum știm noi, toți românii, care am citit cărțile dedicate acestui mare avvă. [...] Părintele arhimandrit Efrem este el însuși un gheronda, deoarece, la fel ca și părintele Iosif Vatopedinul, este conducător de obște și al multor ucenici pe calea sfântă spre mântuire. Părintele arhimandrit vine de la Vatoped, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Sfântul Munte Athos, care, conform tradiției, a fost zidită de însuși Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Astfel, din secolul al 4-lea are vechime această mănăstire, însă a fost demolată în vremea lui Iulian Apostatul și rezidită în vremea împăratului Teodosie cel Mare. Așezământul monahal, ca și Sfântul Munte, este ocrotit de Maica Domnului, la această mănăstire aflân­du-se o parte din brâul Maicii Domnului, dar și un număr de șapte icoane ale Maicii Domnului, făcătoare de minuni, precum și alte sfinte moaște, cum sunt și cele ale Sfântului Ioan Gură de Aur, pe care părintele, fiind un om foarte darnic și bun, le-a adus acum în România, pentru a ne umple de sfințenie și binecuvântare”, a spus ierarhul.

În continuare, părintele stareț Efrem Vatopedinul a mulțumit pentru găzduire și a adresat cuvinte de binecuvântare credincioșilor: „Simt multă bucurie că sunt prezent aici, slujind împreună Sfânta Liturghie, Taina Sfintei Euharistii fiind comuniunea Bisericii. Așa cum spune și Sfântul Nicolae Cabasila, Biserica se găsește în Taine. Din acest motiv, această zi este importantă pentru noi toți, deoarece o prăznuim pe Maica Domnului «Prodromița», fiind o icoană nefăcută de mână omenească, ce este atât un reper duhovnicesc pentru monahii români din Sfântul Munte Athos, cât și pentru dumneavoastră, prin copia ei aflată aici”, a spus starețul Efrem Vatopedinul.

La final, ostenitorii paraclisului au oferit în dar trei icoane cu chipul Maicii Domnului „Prodromița” Preasfințitului Părinte Siluan, Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul și părintelui stareț Efrem Vatopedinul, iar în dar din partea starețului Mănăstirii Vatoped, Paraclisul Catedralei Naționale a primit o icoană cu Maica Domnului „Vimatarissa” (Altarița) de la Mănăstirea Vatoped, precum și tămâie.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de către Corul psaltic „Anastasis” al Paraclisului Catedralei Naționale, condus de arhid. Mihail Bucă.