Conflictele din Africa, risc de noi valuri de refugiaţi
În Africa s-au produs opt lovituri de stat începând din august 2020, cele mai recente având loc în Niger (26 iulie) și în Gabon (30 august). Puciul din Niger a amplificat tensiunile în Sahel, unde alte trei guverne sunt controlate de militari şi unde mişcări rebele jihadiste controlează regiuni întregi. Instabilitatea din Africa sporește riscul apariției unor noi valuri de refugiați.
„Guvernele militare nu sunt soluţia”, ele nu pot decât să „agraveze” problemele unei țări, a declarat joia trecută secretarul general al ONU, Antonio Guterres, relatează AFP.
Declaraţiile survin după anunțarea puciului militar de miercurea trecută din Gabon, țară vest- africană cu 2,34 milioane de locuitori, unde armata l-a răsturnat pe preşedintele Ali Bongo, abia reales într-un scrutin marcat de nereguli. Alungarea președintelui a provocat manifestaţii de bucurie. Această ţară bogată în petrol și cacao era condusă de peste 55 de ani de familia Bongo.
Lovitura de stat din Gabon este a opta din Africa începând din 2020. Precedenta s-a petrecut în iulie, în Niger (vest, 25,25 milioane de locuitori).
Situaţia din Gabon este radical diferită față de cea din Niger, unde militarii au înlăturat de la putere la 26 iulie un președinte ales democratic, a afirmat săptămâna trecută șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
„Întreaga zonă - începând cu Republica Centrafricană, apoi Mali, apoi Burkina Faso, acum Niger, Gabon - este într-o situaţie foarte dificilă”, a adăugat el la reuniunea miniştrilor afacerilor externe ai celor 27 de state ale UE.
Celelalte puciuri militare recente s-au înregistrat în Burkina Faso (vest, 22,1 milioane de locuitori), în ianuarie 2022, când preşedintele a fost alungat, locotenent-colonelul Sandaogo Damiba preluând puterea. În septembrie, Damiba este la rândul său răsturnat, căpitanul Ibrahim Traore fiind învestit preşedinte până la alegerile din iulie 2024.
În Sudan (nord-est, 45,66 milioane de locuitori), în octombrie 2021, militari conduşi de generalul Abdel Fattah al-Burhan alungă conducerea civilă ce trebuia să ducă ţara spre democraţie după 30 de ani de dictatură a lui Omar Al-Bashir, destituit în 2019. Din aprilie 2023, lupta pentru putere dintre general şi fostul său secund Mohamed Hamdan Daglo a făcut cel puţin 5.000 de victime.
În Guineea (vest, 13,53 milioane de locuitori), în septembrie 2021, preşedintele este înlăturat, colonelul Mamady Doumbouya devenind lider. Militarii au promis să predea puterea până la sfârşitul lui 2024.
În Mali (vest, 21,9 milioane de locuitori) au fost două lovituri de stat în numai nouă luni. În august 2020, preşedintele este înlăturat şi este instalat un guvern de tranziţie. În mai 2021, militarii arestează noua conducere și îl învestesc pe colonelul Assimi Goita preşedinte. Junta militară s-a angajat să cedeze puterea după alegerile din februarie 2024. (C. Z.)