„Cuvântul vindecător”, un spectacol dedicat satului românesc

La finalul săptămânii trecute, Sala „Nichita Stănescu” a Centrului Cultural al Ministerului Afacerilor Interne a fost gazda spectacolului „Cuvântul vindecător”, organizat de compania de teatru „Civic Art” Bucureşti şi de Centrul Naţional de Cultură „Tinerimea română”, în colaborare cu Centrul Cultural al MAI. Invitatul de onoare la această manifestare culturală a fost Corul de cameră „Preludiu”, aflat sub bagheta cunoscutului dirijor Voicu Enăchescu.

Având în vedere că 2019 a fost proclamat de Patriarhia Română „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”, spectacolul a fost dedicat satului românesc, fiind evocate personalităţi care se bucurau de cinste şi reprezentau modele în satul tradiţional românesc, precum preotul şi învăţătorul. Regia artistică a spectacolului a aparţinut regizorului Marian Ciripan, iar din distribuţie au făcut parte actriţa Cristina Moldoveanu, soprana Rodica Anghelescu, tinerii instrumentişti Denis Gagiu (nai), Raluca Ardeleanu (vioară), Matei Alexandru (cobză). De asemenea, a participat şi corpul de balet al Ansamblului artistic „Ciocârlia”.

Au fost cântate colinde şi melodii reprezentative din folclorul românesc, iar actorii au interpretat rolul profesorului de religie și al învăţătorului, al preotului și primarului satului, rostind cuvinte de învăţătură, menite să readucă în conştiinţa noastră valorile şi adevărurile vii trăite, mărturisite şi apărate de înaintașii noştri de-a lungul veacurilor: dreapta credinţă, iubirea de ţară, familia, pământul strămoşesc.
În cadrul spectacolului, actriţa Cristina Moldoveanu a recitat poezia Sfântului Ioan Iacob de la Neamț: „O, om!, ce mari răspunderi ai/ De tot ce faci pe lume...”, poezie care reflectă înţelepciunea populară modelată firesc de învăţătura creştină, regăsită în multe pilde şi proverbe româneşti. De asemenea, s-au readus în amintire momente de eroism din istoria noastră, precum biruinţele lui Ştefan cel Mare, dar şi personalităţi valoroase ale istoriei şi culturii române.

Pe lângă tradiţionalele colinde, care reflectă, în cuvinte simple, spiritul autentic al Ortodoxiei, familiaritatea şi apropierea faţă de Dumnezeu a ţăranului român, dar şi unitatea de credinţă şi naţională a poporului nostru, au fost interpretate şi cântece tradiţionale, precum cântece de dor sau „Lie, ciocârlie”. Spectacolul s-a încheiat cu unul dintre cele mai cunoscute dansuri tradiţionale româneşti: dansul căluşarilor.