De ce nu este bine să ne frecăm la ochi

Când avem ochii obosiți sau uscați, după multe ore de lucru la calculator sau din cauza unei alergii, primul impuls este să ne frecăm la ochi și avem apoi senzația că ne simțim mai bine. Este însă un gest care ne poate afecta grav vederea, chiar dacă, pentru moment, avem impresia că ochii s-au relaxat.

Medicul Daniel Gatinel, șeful Departamentului de chirurgie oculară din Clinica Fundației Rothschild din Paris, a făcut public filmul unei investigații RMN în timpul căreia un voluntar fără probleme oculare a fost rugat să-și frece ochii pentru a se vedea efectul acestui gest asupra globului ocular. Imaginile video au devenit virale după publicarea lor, cu aproape trei ani în urmă, relatează publicația online futurism.com.

Este de-a dreptul înfricoșător ceea ce au descoperit medicul Daniel Gatinel și echipa sa de specialiști. Frecarea excesivă a ochilor poate avea efecte mult mai grave asupra vederii decât se credea până acum și chiar poate duce la apariția keratoconusului, o boală degenerativă a ochiului, progresivă, cu afectarea gravă a vederii, care apare prin deformarea și subțierea corneei și a structurilor adiacente. Pentru prima dată, RMN-ul dinamic evidențiază ce se întâmplă cu ochii atunci când îi frecăm și este o dovadă în plus că gestul acesta poate provoca keratoconus sau alte afecțiuni oculare, a scris oftalmologul francez în descrierea imaginilor video postate pe YouTube.

Concluziile sale sunt, de altfel, susținute și de o analiză complexă a altor 24 de studii anterioare pe aceeași temă care au constatat că frecarea ochilor duce la subțierea și deformarea corneei și afectarea întregului glob ocular. Așadar, pentru a evita astfel de riscuri, ar fi bine să evităm să ne mai frecăm la ochi și să eliminăm cauzele care duc la oboseala ochilor, iritație sau senzația de ochi uscați și care ne fac să simțim nevoia de a ne freca la ochi. Acest lucru înseamnă să nu forțăm ochii stând timp îndelungat în fața calculatorului și a altor dispozitive electronice, să cerem sfatul unui oftalmolog, să folosim picături recomandate de medic și să evităm factorii iritanți pentru ochi, cum ar fi purtarea permanentă a lentilelor de contact, iar în cazul iritației de natură alergică a ochilor să tratăm alergia. 

Keratoconusul se manifestă prin încețoșarea vederii, sensibilitate la lumină și poate să apară o diferență de dioptrii între un ochi și celălalt. Diagnosticul poate fi pus de oftalmolog în urma unui control oftalmologic de rutină. Tratamentul diferă în funcție de simptomele fiecărui pacient. În cazul formelor mai ușoare, afecțiunea se tratează prin purtarea ochelarilor clasici sau, după caz, lentile de contact speciale cu rolul de a reuniformiza suprafața globului ocular. Atât ochelarii, cât și aceste lentile de contact speciale au rolul de a îmbunătăți vederea, dar nu pot opri evoluția bolii. De aceea, cu cât afecțiunea este diagnosticată mai rapid, cu atât se poate interveni mai eficient pentru a încetini evoluția ei. 

În cazurile grave, atunci când corneea este mult modificată, soluția de tratament este chirurgicală, prin transplant de cornee, care presupune în primul rând existența unui donator de cornee, dar și o serie de riscuri, ca orice intervenție chirurgicală, potrivit informațiilor despre această afecțiune publicate pe site-ul renumitei clinici americane Johns Hopkins Medicine. Totuși, în ciuda unor complicații posibile pe care le presupune o astfel de intervenție, transplantul de cornee are o rată mare de succes, iar pentru recuperarea vederii după o astfel de operație este nevoie de aproape un an și jumătate.