„Dorim să creăm un spaţiu al dialogului, o agora creştină“

Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 03 Aprilie 2013

Începând din 28 martie, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a lansat o serie de întâlniri cu personalităţi ale lumii laice şi teologice, menite să genereze acel gen de dezbateri constructive, atât de necesare astăzi, şi să aducă un suflu nou asupra mesajului creştin. Proiectul, ce se va derula sub genericul „Serile Doxologia“, a debutat cu o conferinţă a lui Andrei Pleşu, pe tema parabolelor lui Iisus. Despre modul în care se vor derula aceste conferinţe în 2013, într-un dialog cu pr. Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Cum s-a conturat ideea întâlnirilor cultural-duhovniceşti organizate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei? De ce „Serile Doxologia“?
 
Ideea organizării unor astfel de momente aparţine IPS Părinte Mitropolit Teofan, care are o preocupare aparte pentru tot ceea ce înseamnă misiune prin cultură. Au trecut câteva luni de zile de când Înalt Preasfinţia Sa ne-a încredinţat, unui grup de colaboratori, întocmirea unui proiect în care să se regăsească, deopotrivă, manifestări culturale, artistice, îngemănate cu dezbateri şi conferinţe pe teme de stringentă actualitate pentru creştinul de azi. Cred că, după o perioadă de studiu, de reflecţie asupra diferitelor modalităţi prin care se putea materializa această idee, am ajuns la o formulă oarecum optimă, dar care, cu siguranţă, va mai suferi unele ajustări, funcţie şi de rezultatele pe care le vom obţine. Aşadar, vom avea întâlniri la care se vor afla, faţă în faţă, reprezentanţi ai laicatului - profesori, scriitori, medici, artişti etc. - şi teologi, abordându-se o gamă largă de subiecte, de la cele de mare subtilitate şi rafinament intelectual până la cele accesibile unui public cât mai larg şi care răspund unor probleme generate de traiul cotidian.

„Serile Doxologia“, un prilej de a arăta că nu există o „barieră dogmatică“

Care este scopul acestui gen de eveniment şi ce public-ţintă urmăreşte?
 
Evident, principalul scop, dincolo de toate, este propovăduirea Evangheliei, „Serile Doxologia“ fiind centrate pe mărturisirea Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos. Insist asupra acestui aspect, chiar dacă unora li se va părea de la sine înţeles, întrucât vreau să atrag atenţia că există un mare risc, atunci când te deschizi în spaţiul larg al culturii şi al artei, să te pierzi, să te risipeşti, să te laşi absorbit de unele formule seducătoare, dar lipsite de Viaţă şi de Adevăr. În plan secund, dorim să creăm un spaţiu al dialogului, o agora creştină, în care mai ales acei laici competenţi şi fideli Bisericii să poată veni şi să aducă un suflu nou asupra mesajului creştin, să aibă şansa - adesea refuzată de canalele media comerciale - de a-şi spune opinia asupra unor probleme ce sunt confiscate, mai ales pe la televiziuni, de tot felul de specialişti „buni la toate“ (care, mai ales în materie de credinţă şi la capitolul agendă bisericească, se dovedesc a fi ignari şi, în unele cazuri, chiar calomniatori).
 
Ca public, deşi aceste întâlniri sunt deschise oricăror vârste, aş putea spune că ne-am dori să avem un impact mai substanţial în zona vârstei active, a acelor voci care pot conta în societatea de azi, care pot prelua un mesaj, diseminându-l, cu multă convingere şi de pe anumite poziţii, de lideri informali, la o categorie cât mai largă de oameni. Din acest punct de vedere, al mediatizării, ne vom baza foarte mult pe presa bisericească, în special pe portalul ortodox doxologia.ro, care va transmite în direct toate aceste seri duhovniceşti. De asemenea, înregistrările video de la fiecare eveniment se vor regăsi pe portal, încât, inevitabil, cei care utilizează în mod curent internetul devin o „ţintă“ pentru noi. Din dorinţa de a oferi şi celor care nu pot fi prezenţi fizic la locul de desfăşurare a „Serilor Doxologia“ şansa de a interacţiona cu invitaţii, pe portalul doxologia.ro va exista şi o secţiune specială unde vor putea adresa întrebări.
 
Ce ecouri speraţi să aibă aceste manifestări în rândul lumii culturale a Iaşului?
 
Sper să creeze acea emulaţie ce se naşte, îndeobşte, atunci când artistul, scriitorul se întâlnesc, la modul profund şi viu, cu Evanghelia. Deja avem câteva nume de creatori care au impus în conştiinţa publică o operă realizată în duh creştin. Astfel încât, ca efect al acestor „Seri Doxologia“, nădăjduiesc să remarcăm măcar o ameliorare a unei opinii, des întâlnite printre intelectuali, cum că în spaţiul bisericesc nu poţi fi liber sau că ai fi limitat, dacă eşti un creştin practicant, în actul de creaţie, de unele, să le numim, bariere „dogmatice“. 
 
Vor avea aceste „Seri“ un circuit itinerant? Vor ajunge în toate eparhiile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei?
 
Nu ştiu dacă e nevoie să mergem şi în alte eparhii, cred că fiecare îşi face cu responsabilitate datoria sub acest aspect, dar nici nu vom refuza, dacă suntem solicitaţi, a întinde o mână de ajutor. La nivelul eparhiei noastre cred însă că se va impune, la un anumit moment, o deschidere măcar către marile oraşe, precum Piatra Neamţ sau Botoşani. Am primit deja semnale de la credincioşi care îşi doresc să poată participa la evenimente cultural-duhovniceşti şi în oraşul lor. Sigur că există această legătură prin internet, a unor înregistrări accesibile şi difuzate gratuit, dar nimic nu poate înlocui o prezenţă faţă către faţă, o atmosferă de comuniune.

„Un cuvânt al unei personalităţi poate echivala cu zidirea a mii de biserici“

Ce alte personalităţi urmează să mai fie invitate?
 
Nu avem o listă acum, dar pot să promit că surprize plăcute, precum cea generată de conferinţa domnului Pleşu, vor mai fi. Important e că pentru noi, indiferent de notorietate, fiecare invitat este tratat ca o adevărată personalitate. Sunt oameni care au ce transmite, al căror cuvânt poate cântări greu, cu o singură condiţie: să fie ascultat, să fie făcut auzit. Aici intervine rolul nostru, de mediatori între domniile lor şi publicul larg. Spre exemplu, următoarea întâlnire, cea din această joi, îi va cuprinde, într-o dezbatere, pe domnii profesori Ştefan Afloroaei şi George Bondor, de la Facultatea de Filosofie din Iaşi, şi părinţii profesori Gheorghe Popa, respectiv Sorin Mihalache, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“. Tema? Una provocatoare, credem noi, căci sună cam aşa: „Filosofia şi teologia. Au fost certate? S-au împăcat?“. În debutul întâlnirii vom proiecta câteva secvenţe cu Emil Cioran şi Petre Ţuţea, aflaţi într-un dialog purtat prin intermediul camerei de filmat.
 
Unde se vor derula aceste întruniri? Rămâne Teatrul Naţional un partener permanent?
 
Teatrul Naţional s-a dovedit un partener remarcabil, atmosfera ce se creează în sala mare fiind de neegalat (încă o dată simt nevoia să mulţumesc domnului director Cristian Hadji Culea pentru promptitudinea cu care a acceptat parteneriatul nostru). Dar majoritatea întâlnirilor - precum cea care va urma - se vor desfăşura în Sala „Dr. Iustin Moisescu“ de la Mitropolie, un spaţiu pe care-l dorim cât mai deschis spre astfel de evenimente, consacrându-l ca spaţiu al dialogului, dar şi ca pe o tindă a bisericii, ca pe un loc în care se pregătesc paşii chemaţi a-i face către Împărăţia pe care nu conteneşte să ne-o ducă pe pământ Sfânta Liturghie. În orice caz, evenimentele vor fi anunţate din timp, astfel încât publicul să afle dacă există unele schimbări cu privire la locaţia acestor întâlniri.
 
Am înţeles că proiectul „Serile Doxologia“ va culmina, la sfârşit de an, cu un moment de recunoştinţă către personalităţile care au schimbat în bine istoria acestui oraş. Cum a gândit Mitropolia acest moment?
 
E vorba, mai exact, de a ne exprima, într-o manieră mai concretă, recunoştinţa faţă de cei din Eparhia Iaşilor care, laici fiind, specialişti apreciaţi în diferite domenii, au înţeles să aducă o mărturie creştină în lume, să se implice în viaţa Bisericii cu multă dăruire. Nu doar cei care contribuie financiar la ctitoria unui lăcaş de cult merită (pe bună dreptate, de altfel) să primească o distincţie din partea autorităţilor bisericeşti. Uneori un cuvânt al unei personalităţi poate echivala cu zidirea a mii de biserici în sufletele celor ce se întăresc şi se apropie, astfel, mai mult, duhovniceşte vorbind, de Dumnezeu. Dar despre acest aspect vom vorbi mai multe la momentul oportun.
 

„Nu credeam să văd acelaşi lucru la o conferinţă cu Pleşu“

De ce v-aţi oprit la Andrei Pleşu, ca invitat ce a deschis seria acestor întâlniri? Cum a primit dumnealui invitaţia Mitropoliei?
„Cazul“ domnului Pleşu ni s-a părut unul paradigmatic pentru ce ne propunem la „Serile Doxologia“. Un scriitor de certă şi recunoscută valoare, unul dintre cei mai vizibili oameni de cultură, o mare personalitate, din multe puncte de vedere, cu un considerabil impact mediatic, chiar şi la publicul larg, care - iată - vine cu o mărturie creştină: aşa arată, dacă pot spune, profilul ideal al unui laic cu un potenţial misionar remarcabil. Iar domnia sa a primit imediat şi fără nici un fel de rezerve invitaţia, doar unele elemente de ordin obiectiv împiedicând ca acest eveniment să aibă loc cu o lună-două mai devreme. După conferinţa pe care a susţinut-o şi cu prilejul lansării volumului „Parabolele lui Iisus“, de joia trecută, am avut o reacţie care m-a pus pe gânduri, din partea unui om de televiziune din Bucureşti. Acesta, urmărind imaginile cu mulţimea de oameni care îşi doreau foarte mult să pătrundă într-o sală ce-şi atinsese limitele (deşi au fost peste 700 de locuri), a comentat, oarecum hâtru: „La voi, la Iaşi, ultima îmbulzeală am văzut-o când s-a deschis un supermarket şi s-au dat tigăi la preţ de nimic. Nu credeam să văd acelaşi lucru la o conferinţă cu Pleşu“. Concluziile le puteţi trage şi dumneavoastră...