Efectele nocive ale consumului în exces de zahăr alb
Consumul de zahăr alb, precum şi de alimente procesate cu adaos de zahăr a crescut, în ultimele decenii, în mod vertiginos. Cerinţa organismului pentru dulce este datorată, în primul rând, unei alimentaţii haotice la ore neregulate, săritului peste mese şi unui deficit de nutrienţi (Mg, Zn, Cr).
La toate vârstele, zaharurile în doze moderate (15-20% din totalul caloriilor consumate zilnic) sunt sursele cele mai importante de energie, care pun în funcţiune întregul motor biologic. Fiind uşor asimilabile, contribuie, zilnic, la susţinerea activităţilor fizice şi intelectuale, la buna funcţionare a creierului (140 g glucoză), a contracţiilor miocardice, a ţesuturilor musculare şi a întregului sistem nervos. Din aceste considerente, nu se poate renunţa la aportul zilnic al zaharurilor (glucidelor), dar consumate în doze raţionale, fără excese, dar şi fără carenţe. În schimb, la un consum excesiv de zahăr, apar dereglări în organism, cu efecte foarte dăunătoare, indiferent de vârstă.
Prin procesare şi rafinare la temperaturi foarte ridicate, zahărul alb devine o „calorie goală”, care păstrează numai glucidele solubile şi pierde total suportul biologic (enzime, vitamine, săruri minerale, fibre vegetale) existent în plantele din care se extrage (sfeclă şi trestie). Unul dintre efectele cele mai vizibile este acela că zahărul acidifică organismul şi provoacă dezechilibre la nivelul tractului gastrointestinal, cu erodarea pereţilor stomacului şi intestinelor, prin ulcere gastrice şi duodenale, diverticuloză şi polipoza colonului, stări de indigestii, malabsorbţie, colite ulceroase şi constipaţii cronice. O parte din zahăr este convertit chiar în intestinul subţire trecând în alcool, care difuzează în vasele sanguine şi ajunge la ficat, unde, alături de fructoza metabolizată în grăsime, produce intoxicarea şi steatoza hepatică (ficat gras).
Zahărul favorizează, de asemenea, dezvoltarea fungilor (Candida albicans) în defavoarea florei intestinale saprofite, provocând inflamaţii cronice ale mucoasei bucale şi intestinale. Excesul de zahăr se transformă în picături de grăsime care se stochează sub formă de celule adipoase, depuse la nivelul ţesutului abdominal şi toracic, dând obezitate atât la copii, cât şi la adulţi.
Prin creşterea nivelului de colesterol (total şi LDL) şi de trigliceride din sânge, apare riscul unor boli cardiovasculare (ateroscleroză, hipertensiune arterială, palpitaţii, cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită, tromboze coronariene).
Este dovedit faptul că un consum de zahăr în exces afectează sănătatea danturii la copii, întârzie formarea dinţilor, atacă smalţul dinţilor, din cauza acidităţii sporite din cavitatea bucală şi măreşte riscul de apariție a cariilor dentare. Tot consumul de zahăr în exces slăbeşte sistemul imunitar în lupta cu bacteriile şi virusurile din exterior, provocând alergii alimentare, boli gingivale, eczeme şi îmbolnăviri frecvente. De aceea, se recomandă o armonizare a consumului de zahăr, care să reprezinte numai 10% din aportul caloric zilnic, indiferent de vârstă, cu o limitare la patru linguriţe pentru femei şi șase linguriţe pentru bărbaţi.
(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)