Factori cauzatori ai bolilor de stomac
Problemele cu stomacul sunt între cele mai supărătoare suferințe care afectează multe persoane. În anul 2019, 5% din populația evaluată menționa durerile de stomac între afecțiunile experimentate recent. Termenul este, desigur, unul vag și foarte cuprinzător, referindu-se la o gamă extinsă de simptome și probleme de sănătate, de la stări de greață și indigestie la reflux gastroesofagian, dureri intense, ulcere, cancer etc. Uneori, durerile de stomac pot persista chiar perioade lungi de timp, de ordinul lunilor, cu episoade de remisie. În 60% din cazuri nu există o cauză identificabilă a disconfortului, situație în care se vorbește despre dispepsie funcțională.
Factorii cauzatori ai bolilor de stomac pot fi diverși, între cei mai importanți numărându-se stresul, bacteria Helicobacter pylori, fumatul și consumul de alcool. Conform Asociației Americane pentru Anxietate și Depresie, problemele de stomac sunt între cele mai comune manifestări ale stresului. Acest lucru este explicat la nivel anatomic de legătura care există între creier și tubul digestiv, legătură reprezentată de circa 500 de milioane de neuroni, un număr de 5 ori mai mare decât cel al neuronilor din măduva spinării. Acest număr impresionant de conexiuni nervoase între tractul gastrointestinal și creier explică de ce atunci când avem emoții simțim „fluturi” în stomac sau de ce „ni se strânge” stomacul atunci când suntem nervoși sau ne este frică.
Până în anul 1984 se credea că stomacul este un mediu steril datorită pH-ului său foarte acid determinat de acidul clorhidric din sucul gastric. În acest an însă, doi cercetători australieni au descoperit și au descris o nouă specie bacteriană asociată cu ulcerele gastrice, Helicobacter pylori, descoperire premiată în anul 2005 cu Premiul Nobel. Într-adevăr, bacteria prezintă anumite adaptări care îi permit să supraviețuiască în mediul acid al stomacului: pe lângă faptul că se poate strecura în mucusul care protejează peretele stomacului, ea însăși își generează un scut molecular alcalin care neutralizează aciditatea gastrică. Astfel, bacteria supraviețuiește, se înmulțește și colonizează mucoasa stomacală, producând gastrită cronică sub formă de leziuni inflamatorii ce pot degenera în ulcere sau chiar cancer de stomac. Această din urmă consecință este rezultatul acțiunii unei toxine produse de H. pylori, substanță care pătrunde în celulele mucoasei stomacului, modificându-le structura și funcțiile.
Alcoolul este un bun solvent pentru grăsimi, motiv pentru care este folosit inclusiv pe post de dezinfectant, deoarece poate degrada membranele celulare ale bacteriilor, distrugându-le. În aceeași măsură însă, alcoolul degradează și membranele celulelor care căptușesc stomacul la interior, deoarece acestea sunt formate preponderent din grăsimi. O parte semnificativă din alcool este absorbită la trecerea dintre stomac și intestin, anume la nivelul pilorului. Astfel, alcoolul poate duce la gastrite antrale și ulcer gastroduodenal.
Fumatul afectează stomacul pe mai multe căi. O primă consecință nocivă a acestuia constă în slăbirea sfincterului gastroesofagian inferior, valva musculară care împiedică urcarea conținutului stomacal în esofag. Fumatul slăbește acest mușchi, cauzând astfel refluxul gastroesofagian, una dintre cele mai serioase complicații ale acestuia fiind cancerul esofagian. De asemenea, nicotina scade secreția de prostaglandine la nivelul stomacului și induce moartea programată a celulelor gastrice, procese care predispun stomacul la ulcerații.
Deși stresul face parte din viață și nu poate fi evitat, specialiștii ne propun tehnici de gestionare a acestuia care să-i reducă impactul asupra sănătății noastre și, implicit, asupra sănătății stomacului. Între aceste tehnici se numără exercițiile de respirație ce constau în câteva cicluri de inspirație-expirație lentă și profundă timp de 1 minut, de mai multe ori pe zi. Un alt mijloc eficient de reducere a impactului stresului îl reprezintă mișcarea, activitatea fizică regulată de intensitate medie, cel puțin 15 minute zilnic.
În ce privește protecția față de acțiunea bacteriei Helicobacter pylori, în ciuda capacității de adaptare la mediul acid al stomacului, aceasta este o bacterie sensibilă la anumite antibiotice ce pot fi prescrise de medicul gastroenterolog în urma investigațiilor specifice: analize din scaun pentru identificarea antigenelor, analize din sânge pentru evidențierea anticorpilor specifici, endoscopie. Un studiu de anvergură publicat anul acesta arată că, într-adevăr, tratamentul antibiotic (tetraciclină și metronidazol) administrat corect și asociat cu antacide (omeprazol și săruri de bismut) elimină bacteria, protejează față de ulcerul gastroduodenal și reduce riscul de cancer gastric cu până la 35%. Este însă important ca tratamentul să fie inițiat cât mai repede, înainte ca bacteria să producă leziuni suficient de mari cât să declanșeze procesul tumoral.