Fapte 10, 44-48; 11, 1-10
În zilele acelea, pe când Petru vorbea, Duhul Sfânt S-a pogorât peste toți cei care ascultau cuvântul. Iar credincioșii tăiați împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiți, pentru că darul Duhului Sfânt s-a revărsat și peste neamuri. Căci îi auzeau pe ei vorbind în limbi și slăvind pe Dumnezeu. Atunci a răspuns Petru: Poate, oare, cineva să oprească apa, ca să nu fie botezați aceștia care au primit Duhul Sfânt ca și noi? Și a poruncit ca aceștia să fie botezați în numele lui Iisus Hristos. Atunci l-au rugat pe Petru să rămână la ei câteva zile. Apostolii și frații, care erau prin Iudeea, au auzit că și neamurile au primit cuvântul lui Dumnezeu. Și, când Petru s-a suit în Ierusalim, credincioșii tăiați împrejur se împotriveau, zicându-i: Ai intrat la oameni netăiați împrejur și ai mâncat cu ei. Și, începând, Petru le-a înfățișat pe rând, zicând: Eu eram în cetatea Iope și mă rugam; și am văzut o vedenie: ceva coborându-se ca o față mare de pânză, legată în patru colțuri, lăsându-se în jos din cer, și a venit până la mine. Privind spre aceasta, cu luare aminte, am văzut dobitoacele cele cu patru picioare ale pământului și fiarele și târâtoarele și păsările cerului. Și am auzit un glas care-mi zicea: Sculându-te, Petre, junghie și mănâncă! Și am zis: Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n-a intrat vreodată în gura mea. Și glasul mi-a grăit a doua oară din cer: Cele ce Dumnezeu a curățit, tu să nu le numești spurcate. Și aceasta s-a făcut de trei ori și au fost luate iarăși toate în cer.