Infuziile din plante, cele mai bune leacuri pentru un somn profund

Specialiştii susţin că 40% dintre persoanele adulte suferă de diferite dereglări ale somnului; vârstnicii sunt mai afectaţi decât tinerii, iar bărbaţii mai mult decât femeile. Ţinând seamă de faptul că o treime din viaţă este rezervată somnului, este necesar să cunoaştem ce înseamnă un somn odihnitor, etapizat în cursul nopţii, şi care sunt cauzele care îl dereglează.

Insomnia este un simptom frecvent al unui dezechilibru nervos care constă din imposibilitatea de a adormi timp de câteva ore după urcarea în pat sau din trezirea bruscă după o scurtă şi insuficientă perioadă de somn (1-2 ore), cu menţinere în stare de veghe timp de 1-3 ore. Insomnia poate fi tranzitorie (câteva zile), pe termen scurt (sub 3 săptămâni) sau cronică (mai mult de 3 săptămâni). Din cauza crizelor frecvente de insomnie, organismul nu-şi poate reface complet forţele fizice şi psihice, iar starea de oboseală se amplifică de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat. Se ştie că un adult are nevoie de 6-8 ore de somn pe zi, iar copiii şi vârstnicii de 8-10 ore. Revista „British Medical Journal“ arată că somnul are 7 faze distincte: - o perioadă de veghe, în care persoana are conştiinţa trează şi poate purta o conversaţie, reacţionând la diferiţi stimuli exteriori; - perioada de presomn, cu relaxare musculară, adormire, pierderea conştiinţei treze sau curente, apariţia viselor şi a viziunilor, senzaţie de plutire şi de depersonalizare, urmate de cuprinderea corpului de o căldură subiectivă; - perioada de somn uşor, în care persoana are o relaxare profundă a unor grupuri de muşchi; poate reacţiona la stimuli exteriori într-un mod relativ inconştient; - trecerea la un somn profund, fără reacţii la stimuli exteriori, persoana devenind total absentă; - trezirea - începe cu o perioadă de somn superficial; - perioada de pretrezire; - trezirea propriu-zisă. Pentru cei mai mulţi dintre oameni, „drumul somnului“ este pavat cu diferite obstacole: sforăit zgomotos, somn agitat, scrâşnitul dinţilor, vorbitul în somn, coşmaruri, disfuncţii respiratorii (apnee) cu întreruperea bruscă a respiraţiei în timpul somnului. Pentru combaterea insomniei este important să se identifice cauzele declanşatoare. Se consideră că există aproximativ 70 de cauze care dereglează somnul, acestea fiind de natură organică, psihică sau de comportament. De ce apar insomniile? Insomniile apar din cauza unor dureri în corp, inclusiv de dinţi, unor boli în curs de evoluţie, cum sunt afecţiunile cardiovasculare, insuficienţa cardiacă, ateroscleroza cerebrală sau tumori pe creier, astmul bronşic, bronşite cronice cu tuse în timpul nopţii, emfizemul pulmonar, afecţiunile gastro-ulceroase, dischinezia biliară, intoxicaţii medicamentoase. La unele persoane, insomnia este provocată de disfuncţii psihologice, stresuri, stări tensionale psiho-morale, irascibilitate, excese intelectuale, muncă în schimburi sau în ture de noapte, oboseală excesivă, gânduri persistente privind nerealizările în activitate (şcoală, serviciu), depresii şi supărări (decese în familie, divorţuri), migrene, emoţii, nevroze, anxietate, fobie, manii, senilitate. Peste 70% dintre persoanele cu depresii psihice se plâng de insomnii. Printre alţi factori declanşatori ai insomniei pot fi menţionaţi cei legaţi de programul diurn de muncă, odihnă şi somn. Orele suplimentare provoacă oboseală şi irascibilitate, întârziind momentul apariţiei unui somn normal. Vizionările nocturne la televizor a unor filme de groază devin, uneori, duşmanii somnului, întrucât pot depăşi mult miezul nopţii, prelungesc stările emoţionale şi scurtează durata normală a somnului. Nu trebuie să fie uitat că ceasul biologic circadian este reglat de lumina soarelui, când sunt indicate activităţile cotidiene. Acest ceas biologic este dereglat şi prin călătoriile de lungă durată, mai ales prin zborurile intercontinentale peste fusurile orale, cu efecte mai accentuate pe direcţia spre vest. Multă atenţie necesită a fi acordată persoanelor cu sindromul de apnee în somn (SAS), respectiv cu întreruperea respiraţiei, care afectează continuitatea somnului şi provoacă o serie de complicaţii: transpiraţii nocturne, uscarea gurii, micţiuni frecvente, dureri de cap, diabet zahat, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, accident vascular şi chiar infarct miocardic. Tulburările de somn, periculoase pentru copii Tulburările de somn, mai ales la copii, pot genera probleme dificile de ordin intelectual şi comportamental: pierderea capacităţii de concentrarea, de memorare şi de integrare socială. De aceea, trebuie să se ştie că premiza unei activităţi bune la şcoală este un somn suficient în noaptea precedentă. La cauzele insomniilor se adaugă consumul exagerat de mâncare la o cină copioasă, cu mâncăruri greu digerabile, cărnuri fripte, grăsimi animale, afumături, mult alcool şi cafea, în ceaţa norilor de tutun. Ceaiuri şi tincturi care aduc somnul Încă din vechi timpuri, insomniile cronice sau rebele şi stările de iritabilitate se tratau cu plante care nu produceau dependenţă (ca în cazul somniferelor şi a tranchilizantelor de sinteză chimică). Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri şi tincturi este datorat unor substanţe active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine şi săruri minerale) cu acţiuni tonice şi reconfortante pentru sistemul nervos. Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde, cu specii separate sau în amestecuri, îndulcite cu miere de albine sau cu zahăr, consumate cu 30 de minute înainte de culcare, preferabil după o baie caldă, simplă sau cu plante sedative. Întrucât insomnia are origini diverse, tratamentele cu o singură plantă nu se potrivesc la toate persoanele şi de aceea este necesară o testare individuală. - infuzie din flori de tei (1-2 linguriţe la 250 ml apă clocotită); se infuzează acoperit timp de 5 minute, se strecoară şi se beau, zilnic, 2-3 căni, îndulcite cu miere de albine, dintre care una înainte de culcare, cu acţiuni imediat sedative; - infuzie din conuri de hamei (o lingură la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute şi se beau două căni pe zi; - infuzie din flori de lavandă (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează acoperit 5 minute şi se beau câte două căni pe zi, având acţiuni calmante în insomnie, cefalee şi afecţiuni cardiace pe substrat nervos; - infuzie din herba de talpa-gâştii (3 linguri la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară şi se iau câte 3-5 linguri pe zi, dintre care 1-2 linguri înainte de culcare; - infuzie din rădăcini de valeriană (o linguriţă la 250 ml apă); după infuzare 10-15 minute, se bea o cană înainte de culcare, având efecte sedative asupra sistemului nervos central; - infuzie din frunze, flori şi fructe de păducel (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează 10-15 minute, se strecoară şi se bea seara, înainte de culcare. - infuzie din herba de sulfină; se bea o cană înainte de culcare. Amestecurile de plante au bune efecte sedative Efecte sedative au şi ceaiurile din frunze de salvie şi roiniţă, flori de porumbar, herba de măghiran, rizomi de obligeană şi scoarţă de salcie. Pe toate meridianele Globului au fost elaborate sute de reţete complexe, cu amestecuri de plante, în care sunt incluse, în diferite proporţii, speciile medicinale recomandate ca sedative ale sistemului nervos, ca reglatoare ale ritmului cardiac şi hipnotice în inducerea stării de somn. Infuziile cu amestecuri includ, în principal, flori de tei şi lavandă, herba de talpa-gâştei şi sovârv, conuri de hamei, capsule de mac, fructe de păducel şi rădăcini de valeriană. Alte reţete complexe cuprind: flori de muşeţel, gălbenele şi portocal, frunze de mentă, busuioc, roiniţă şi pelin, herba de cimbrişor, mătăciune, măghiran, sulfină, sunătoare, ciuboţica-cucului, coada-calului, fructe de măceş, anason şi chimion, coji de portocale, bulbi de ceapă. Reţeta autorului: tei şi lavandă (flori), roiniţă (frunze), talpa-gâştei, sulfină şi busuioc (herba), hamei (conuri), păducel (frunze şi fructe). Tinctura de portocale, recomandată în insomnii severe În tratarea insomniilor sunt recomandate: - tinctură de valeriană (20 g rădăcini macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool 700), din care se iau câte 15-20 de picături, înainte de culcare. Dacă se foloseşte în cursul zilei, poate provoca stări de somnolenţă; - tinctură de talpa-gâştei (20 g herba macerată timp de 7-8 zile în 100 ml alcool 700), din care se iau câte 20-40 de picături de 2-3 ori pe zi; - tinctură din flori, frunze şi fructe de păducel (20 g în 100 ml alcool 600, timp de 10 zile); se iau câte 10-15 picături, de 3 ori pe zi, ultima înainte de culcare, în caz de irigare cerebrală insuficientă; - pulbere din rădăcini uscate şi mărunţite de valeriană, din care se ia câte un vârf de cuţit, de 3 ori pe zi. În cazuri speciale se folosesc şi alte tincturi: - arnică (flori) la insomnii datorate traumelor fizice şi psihice; - captalan (rădăcini) la insomnii cauzate de coşmaruri; - măselariţă (seminţe) în cazuri de halucinaţii; - muşeţel, la copiii cu somn agitat; - portocale (coji) - în insomnii rebele; - tuia (frunze) - în insomnii matinale, după ora 4 dimineaţa, urmate de somnolenţă ziua. Compresele cu infuzie de busuioc induc starea de somn În tratamente externe se recomandă băi generale şi locale, cu caracter sedativ şi relaxant: - băi generale calde (37-380C), cu infuzie din 100 g flori de lavandă la 3 litri apă sau 3-4 g ulei de lavandă amestecat cu alcool, în cantităţi egale, care se adaugă în cadă, unde se stă 20 de minute, zilnic, într-o cură de 21 de băi; - băi generale calde (350C), cu infuzie din 150 g flori de tei la 2-3 litri apă, care se adaugă în cadă, mai ales la copiii agitaţi, care se răsucesc în pat şi nu pot adormi; - băi generale calde cu uleiuri eterice de pin, brad, roiniţă, busuioc, cimbrişor, măghiran, rozmarin, coji de portocale şi lămâi (câte 5 picături la cadă, de două ori pe săptămână, câte 12-15 minute); - băi generale cu sare de salină sau sare de mare (500 g la cadă), în care s-au macerat ace de brad, pin sau molid (20%); - băi de mâini şi de picioare cu flori de tei, păducel şi măceş, frunze de mentă şi capsule de mac; - cataplasme pe glezne şi genunchi cu hrean ras, ţinute până când apare senzaţia de căldură locală; - cataplasmă pe piept şi pe cord cu bitter suedez; - cataplasmă pe piept sau pe ceafă cu oţet de mere încălzit; - comprese pe frunte cu infuzie de busuioc, având efect reconfortant în stările de insomnie, astenie, depresii şi anxietate; - masaje în lungul coloanei vertebrale cu macerat din petale de mac roşu, flori de măceş şi măghiran şi frunze de trandafir; - pernă sau săculeţ de tifon umplute cu flori de lavandă, conuri proaspete de hamei (schimbate la două săptămâni), care se ţin pe piept sau la cap. Respectaţi doza zilnică de calciu şi vitamina B5 Insomniacii vor respecta programul meselor principale, cina luându-se cel târziu la ora 20:00, cu aproximativ trei ore înainte de culcare. Se vor consuma cantităţi reduse, astfel încât foamea să nu trezească peste noapte. Se evită mesele copioase, cu alimente greu digerabile, care pot produce indigestii nocturne. Sunt recomandate pentru masa de seară multe crudităţi (salată, varză albă, ceapă, ridichi, păstârnac, morcov, pătrunjel rădăcini), carne slabă şi peşte, iaurt, brânză de vaci, biscuiţi sau cereale integrale cu lapte fierbinte, îndulcit cu miere de albine. Efecte deosebite în producerea somnului are usturoiul, frecat în ulei, pentru a înlătura mirosul caracteristic. Este demn de reţinut că organismul are nevoie pentru somn normal de calciu (2 g/zi) şi vitamina B5 (acidul pantotenic), preluate din produse naturiste. Miere cu puţină lămâie, remediul ideal pentru un somn profund După masă se vor mânca fructe proaspete (mere, caise, piersici) sau se vor consuma ceaiuri din flori de portocal şi, mai ales, din coji proaspete sau uscate de mere (fierte 3-5 minute), având rol tonic pentru sistemul nervos. În locul merelor se indică zeama de la o lămâie amestecată cu o lingură de miere de albine, consumată cu o oră înainte de culcare. Se interzice carnea de porc, grăsimi animale, peşte gras, şuncă, salam, cârnaţi, afumături, conserve, ouă, maioneză, condimente iuţi, castraveţi muraţi, băuturi alcoolice şi coca-cola, tutun, ceai negru şi, mai ales, cafea cu efect de excitare a neuronilor. Alcoolicii, fumătorii şi marii consumatori de cafea suferă cel mai mult de insomnii, devenite cronice. După masa de prânz se va suprima sarea din alimentaţie, întrucât stimulează glandele suprarenale şi amplifică pulsaţiile sângelui din tâmple. Pentru a adormi uşor, picioarele trebuie să fie calde Bolnavul de insomnie cronicizată va face, în fiecare seară, plimbări în aer liber cu mers lent sau jogging (30 de minute). Urmează băile generale sau duşuri scoţiene alternative (cald-rece la 40-200C), la mâini, picioare şi şezut. Urcarea în pat se face înainte de ora 23:00, într-o încăpere bine aerisită, zugrăvită în albastru-pal sau vernil, cu temperatură convenabilă, pe o saltea moale, pernă şi plapumă confortabilă, poziţia capului fiind optim orientată spre nord sau est. Eventual, perna va fi umplută cu conuri măcinate de hamei, frunze de sulfină sau roiniţă. Lenjeria de noapte va fi lejeră, de preferat cămaşă de noapte din fibre naturale, eventual parfumată cu esenţe vegetale (lavandă, roiniţă, tei, pin, camfor sau flori de portocal şi lămâi). Pentru a adormi uşor este necesar ca picioarele să fie calde. Este recomandat ca patul să fie în cameră cu întuneric deplin, linişte totală, cât mai departe de calorifer sau de alte surse de căldură excesivă. În cazul în care adormirea nu se realizează în 30 de minute, se recomandă ridicarea din pat şi începerea unor activităţi relaxante: lectură de cărţi uşoare (nu romane poliţiste), vizionarea unui film liniştit, audieri de muzică în surdină. După urcarea în pat, bolnavul de insomnie cronică îşi va imaginea o scenă relaxantă, cu curgerea unei cascade de apă, în nici un caz număratul în gând. În plus, se vor alunga toate gândurile negre şi teama evenimentelor nedorite din ziua următoare, asigurând o stare de linişte sufletească şi relaxare. În nici un caz nu sunt recomandate somniferele, deoarece acestea pot determina o stare de transă, dependenţă şi diferite efecte secundare, care ajung chiar la decese accidentale prin somn. O eroare fatală ar fi, de asemenea, combinarea somniferelor cu alcoolul, care declanşează o scădere rapidă a tensiunii arteriale. Tratamentele balneoclimaterice Sunt eficiente în Staţiunile Borsec, Sinaia, Predeal, Poiana-Braşov, Vatra Dornei etc. În schimb, nu este indicat climatul marin din lunile călduroase.