La tratament balneoclimateric în Spania
În numărul de astăzi vom poposi pe meleaguri spaniole, unde vă invităm să vă petreceţi vacanţele sau concediile fie în staţiunile balneoclimaterice de pe coasta Atlanticului, fie în cele din Insulele Baleare.
Situată în sud-vestul Europei, Spania ocupă cea mai mare parte din Peninsula Iberică. Este înconjurată de Franţa, Andorra, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic şi Portugalia. În majoritatea regiunilor predomină relieful de podiş şi cel muntos. Clima este continentală şi uscată în Podişul Central, cu precipitaţii bogate şi repartizate în toate anotimpurile, şi mediteraneană în S-E, cu veri calde, secetoase, ierni blânde şi ploioase. Milioane de turişti vizitează principalele zone turistice, Andaluzia şi Castilia, precum şi numeroase oraşe şi staţiuni balneoclimaterice de pe ţărmul mediteranean, de pe ţărmul atlantic sau de pe versanţii munţilor. În Andaluzia, principalele centre sunt Granada, Sevilla, Cordoba, Cadiz. În partea centrală a Castiliei se găsesc oraşele: Madrid, Toledo, Avila, Segoria, Guadalajara, renumite prin bogăţia de palate, castele, mănăstiri, biserici. Pe coasta Mediteranei, staţiunile balneoclimaterice sunt situate în patru sectoare, de la nord la sud: Costa Brava (San Felix, Tossa de Mar, Iloret de Mar), având ca punct nodal Barcelona, apoi Costa Daurada, Costa Blanca şi Costa del Sol. Insulele Baleare, au următoarele staţiuni: Palma de Mallorca, Puerto de Soller, Ibiza, pe ţărmul Atlanticului este staţiunea San Sebastian, iar în Munţii Pirinei şi în Sierra Nevada se află staţiuni pentru sporturi de iarnă. Turiştii sunt atraşi de clima prietenoasă, cu temperatură medie, iarna, de 17 grade Celsius şi de doar 24 de grade, vara. Din punct de vedere medical, zona balneoclimaterică este benefică convalescenţei după bolile respiratorii, după bolile infecto-alergice, după bolile cardiovasculare funcţionale, cauzate de distoniile neurovegetative, după cancerele cu tratament chirurgical sau medicamentos, pentru reechilibrare şi refacere a resurselor proprii ale organismului, ca urmare a surmenajului psihoafectiv al oamenilor care au avut o muncă intensă peste an.