„Manual ortodox de ecumenism. Surse pentru educaţia teologică“
Academia Ortodoxă de la Volos, Grecia, împreună cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor şi cu Editura Regnum Books International din Oxford, Anglia, au publicat la începutul acestui an un volum intitulat „Orthodox Handbook on Ecumenism. Resources for Theological Education“ („Manual ortodox de ecumenism. Surse pentru educaţia teologică“). Volumul oferă un material imens, în cea mai mare parte inedit, util în instituţiile noastre de învăţământ teologic pentru o mai bună informare cu privire la relaţiile Bisericii noastre cu restul lumii, şi în acelaşi timp un bogat material informativ în procesul de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe.
Acest volum de 962 de pagini, însoţit de un DVD cu toate textele în format electronic, a fost editat de Pantelis Kalaitzidis, directorul Academiei din Volos; Thomas FitzGerald, profesor la Institutul „Sfânta Cruce“ (Holy Cross) al Patriarhiei Ecumenice din SUA; Cyril Hovorun, Biserica Ortodoxă Rusă; Aikaterini Pekridou, Patriarhia Ecumenică; Nikolaos Asproulis, Volos; Guy Liagre, secretar general al Conferinţei Bisericilor Europene, şi Dietrich Werner, Consiliul Ecumenic al Bisericilor.
„Mişcarea Ecumenică în educaţia teologică şi în viaţa Bisericilor Ortodoxe“
Proiectul acestei publicaţii a fost lansat pe baza recomandării formulate de reprezentanţii diferitelor Biserici Ortodoxe, în cadrul consultaţiei organizate la Facultatea de Teologie din Sibiu, prin purtarea de grijă a IPS Mitropolit Laurenţiu al Ardealului, între 9 şi 12 noiembrie 2010, cu tema „Mişcarea Ecumenică în educaţia teologică şi în viaţa Bisericilor Ortodoxe“. În comunicatul acestei întruniri se aprecia că „este necesar să se pregătească o colecţie de studii despre istoria Mişcării Ecumenice, din punct de vedere ortodox, pentru a fi folosită ca o parte din programa analitică în facultăţile şi seminariile noastre teologice“.
Această carte este prevăzută cu un Cuvânt înainte semnat de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, care subliniază „responsabilitatea ecumenică vastă“ a Patriarhiei Ecumenice în lumea de astăzi şi îşi exprimă speranţa că „acest volum va restaura şi revigora viziunea ecumenică a Bisericilor noastre şi în special a tinerei generaţii, care este chemată să susţină şi să dezvolte această viziune în anii care vor urma“. După cuvântul înainte urmează trei mesaje de apreciere şi de recomandare a cărţii în discuţie, semnate de dr. Olaf Fyske Tveit, secretarul general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor; dr. Guy Liagre, menţionat mai sus, şi de IPS Mitropolit Ignatios de Demetrias, preşedintele Academiei Ortodoxe de la Volos. Partea introductivă se încheie cu o prefaţă a editorilor, prin care se explică atât procesul, cât şi conceptul de elaborare a acestei cărţi. În lista celor care au semnat unul sau mai multe materiale cuprinse în acest volum sunt incluşi 114 autori, în exclusivitate ortodocşi sau vechi orientali. Printre cei care au contribuit la acest volum se numără 15 teologi din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
140 de materiale grupate în nouă părţi
Cele 140 de materiale, respectiv studii, articole sau schiţe de personalităţi ortodoxe, sunt grupate în următoarele nouă părţi: în partea întâi, „Bisericile Ortodoxe în Mişcarea Ecumenică“, sunt incluse 8 articole privind rolul Bisericilor Ortodoxe în Mişcarea Ecumenică, apoi unele criterii de orientare a ortodocşilor în cadrul acestei mişcări, precum şi un glosar de termeni legaţi de această problematică. Partea a doua, „Ortodoxie şi Ecumenism - Principii fundamentale“, numără 13 contribuţii privind principiile biblice, patristice, ecclesiologice şi pan-ortodoxe pentru orientarea ortodoxă în Mişcarea Ecumenică. În partea a treia, „Reflexiile despre ecumenism ale unor teologi ortodocşi reprezentativi“, sunt prezentate portretele a 34 de teologi ortodocşi, care au exprimat diferite opinii, atât pozitive, cât şi negative, cu privire la Mişcarea Ecumenică, printre care sunt menţionaţi Sfântul Justin Popovici şi Episcopul Nicolae Velimirovici, din Biserica Ortodoxă Sârbă. Dintre teologii români sunt prezentaţi aici pr. prof. Dumitru Stăniloae şi pr. prof. Ion Bria. Aceste scurte prezentări exprimă obiectivitatea editorilor de a include o paletă cât mai reprezentativă a opiniilor ortodoxe în materie de ecumenism. Partea a patra poartă titlul „Dialogul ecumenic în diferitele Biserici Ortodoxe Răsăritene şi în diferite forme“ şi prezintă 18 materiale despre dialogul ecumenic din perspectiva celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale, precum şi din perspectiva Bisericilor Ortodoxe din diaspora, respectiv din Europa Occidentală, SUA, America Latină şi Oceania. Partea a cincea include „Dialogurile teologice bilaterale dintre Bisericile Ortodoxe Răsăritene şi alte tradiţii bisericeşti“. Cele 10 materiale incluse prezintă atât o privire de ansamblu asupra acestor dialoguri, cât şi următoarele dialoguri bilaterale în parte: ortodox-luteran; ortodox-reformat; ortodox-romano-catolic; ortodox-anglican; ortodox-vechi catolic; ortodox-vechi oriental; ortodox-penticostal şi ortodox-evanghelic. Cele 9 materiale din partea a şasea, intitulată „Perspectiva ecumenică a Bisericilor Ortodoxe Orientale“, prezintă viziunea ecumenică a Bisericilor Coptă, Etiopiană, Siro-Iacobită, Malankara din India, Armeană şi Eritreiană, care s-au separat de Biserica Ortodoxă după Sinodul al IV-lea Ecumenic (Calcedon, 451). Partea a şaptea, intitulată „Teme şi probleme specifice legate de participarea ortodoxă în ecumenism“, care include 34 de contribuţii, se referă la unele aspecte dificile pentru participarea ortodoxă în Mişcarea Ecumenică, cum ar fi: rugăciunea în comun, unitatea Bisericii, raportul dintre Scriptură şi Tradiţie, dialogul cu ştiinţa modernă, dialogul cu alte religii ş.a. În partea a opta, intitulată „Formarea ecumenică în educaţia teologică ortodoxă“, sunt incluse 12 contribuţii, care prezintă o listă a instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din întreaga lume, inclusiv cele 14 instituţii de învăţământ teologic superior din cadrul Patriarhiei Române, apoi unele aspecte legate de educaţia teologică ortodoxă în diferite contexte culturale din lume, precum şi unele programe speciale de promovare a educaţiei teologice ortodoxe în context intercreştin. În sfârşit, ultima parte, cea de-a noua, cuprinde o prezentare bibliografică de ansamblu a textelor ortodoxe oficiale cu privire la ecumenism.
Materialele incluse în acest volum ne prezintă mai întâi o istorie a relaţiilor dintre Bisericile Ortodoxe şi Mişcarea Ecumenică, apoi contribuţia specifică a acestor Biserici la promovarea dialogului şi a cooperării dintre diferitele Biserici creştine din întreaga lume, precum şi criteriile pentru orientarea ortodoxă faţă de această mişcare, formulate atât la nivel oficial, cum au fost conferinţele Pan-Ortodoxe Presinodale, cât şi de diferiţi teologi ortodocşi cu autoritate, iar în final, o serie întreagă de informaţii cu privire la toate instituţiile de învăţământ teologic ortodox din întreaga lume. Relaţiile Bisericilor Ortodoxe cu Mişcarea Ecumenică în general şi cu celelalte Biserici creştine în special s-au confrunat dintotdeauna cu multe dificultăţi, mai întâi din cauza faptului că acestea din urmă au reprezentat puncte de vedere în contradicţie cu Tradiţia Bisericii Ortodoxe, moştenitoarea Tradiţiei apostolice, iar pe de altă parte, din cauza faptului că, adeseori din lipsă de informaţii adecvate, în sânul Bisericilor Ortodoxe, aceste relaţii au fost privite din perspective diferite, de cele mai multe ori contradictorii. Relaţiile Bisericilor Ortodoxe cu alte Biserici şi chiar cu alte religii sunt astăzi inevitabile, dar aceste relaţii trebuie să se desfăşoare în cadrul strict al învăţăturii ortodoxe şi pe criterii adoptate la nivel pan-ortodox. Să sperăm că Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, planificat să aibă loc imediat după sărbătoarea Rusaliilor din anul 2016, va adopta o serie de criterii orientative pentru relaţiile acestei Biserici cu celelalte Biserici şi cu lumea de astăzi.