Memoria Bisericii în imagini: Turnul Bisericii Colţei din Capitală

Unul din monumentele capitalei, care nu se mai păstrează, este celebrul turn-clopotniţă din faţa Bisericii Colţei, din preajma Pieţei Universităţii. Acesta a fost construit în 1709­1714 ca parte a ansamblului arhitectural Mănăstirea Colţea la porunca spătarului Mihai Cantacuzino. Se pare că în 1714 domnitorul Constantin Brâncoveanu îşi ascunsese o arhivă în acest turn, care, prin trădare, a fost găsită de trimişii Porţii. La construcţia acestui turn au participat inclusiv soldaţi din armatele înfrânte la Poltava ale regelui suedez Carol al XII-lea. Monumentul a fost afectat de cutremurele care s-au succedat (1802 şi 1838), ajungând în părăsire. Totuşi, o vreme a îndeplinit rolul de Foişorul de foc al capitalei. Aflându-se pe axul bulevardului nord-sud al capitalei, la sistematizarea din 1888, iniţiată de primarul Pache Protopopescu şi declanşată de regele Carol I, turnul era ameninţat cu demolarea. S-a conturat o opinie publică care s-a opus ferm acestei decizii. Cu toate acestea, la 22 decembrie 1888 turnul a fost înlăturat. La puţin timp, statuia boierului Colţea aflată între biserică şi turn a fost mutată în faţa spitalului, unde se află şi astăzi.