Migraţia şi mortalitatea infantilă, factori ai declinului demografic
Structura populaţiei pe vârste s-a schimbat în ultimii ani, iar scenariile pesimiste arată că populaţia României va ajunge la 14-15 milioane în următorii 30-40 de ani, potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS) Tudorel Andrei. Declinul demografic al României este favorizat de migraţia tinerilor, dar şi de o rată a mortalităţii infantile de trei ori mai mare decât media europeană. În ultimii ani s-a resimţit tot mai mult fenomenul de declin demografic, iar acest lucru se reflectă şi în statistici.
Astfel, dacă în anul 1990 populaţia României era de peste 23 milioane, acum s-a ajuns la 19,8 milioane. Însă declinul demografic nu se va opri aici, avertizează specialiştii, fiind un proces ce ar putea fi doar redus în intensitate, dacă vor fi iniţiate politici de susţinere a familiilor, care să dea naştere mai multor copii, şi nu să se limiteze, cum se întâmplă în acest moment, la unul, doi copii sau chiar deloc. Dacă nu se întâmplă aşa, atunci scenariile pesimiste, potrivit cărora vom ajunge să numărăm doar 15 milioane în următorii 30-40 de ani, vor deveni realitate. „Fenomenul cel mai puţin plăcut pentru România este declinul demografic. Este foarte greu să ajungem să echilibrăm nişte dezechilibre majore care au apărut în cei 25 de ani la nivelul populaţiei. Este foarte greu să ajungi ca, într-o perioadă rezonabilă, să vii şi să echilibrezi structurile pe vârste. În opinia mea, problema mare a României nu este că am ajuns de la 23,2 milioane, în 1990, la 19,8 milioane pe populaţia rezidentă. Problema majoră este că s-a schimbat radical structura populaţiei pe vârste. Aceasta este problema pe care o vom duce probabil în următorii 20-30 de ani şi, dacă vom merge pe scenariile pesimiste, probabil că vom ajunge la 14-15 milioane, într-o perioadă de 30-40 de ani”, a afirmat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, la ceremonia de lansare a proiectului „Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice”.
De exemplu, numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de peste 3,9 milioane anul trecut, în scădere cu 23.400 comparativ cu anul anterior, potrivit datelor INS. De altfel, în ultimii doi, trei ani, statisticile au consemnat, în special, un spor natural negativ, ceea ce înseamnă că numărul naşterilor este mai mic raportat la numărul deceselor. La acest aspect contribuie şi un fenomen îngrijorător, care nu este caracteristic restului Europei, anume că rata mortalităţii infantile, de 9 decese la 1.000 de nou-născuţi, este de trei ori mai mare decât media europeană. Potrivit preşedintelui INS, acest lucru reprezintă o problemă „care nu se poate rezolva într-o perioadă scurtă”. De asemenea, o altă tendinţă întâlnită în special la noi este fenomenul migraţiei tinerilor, care pleacă în ţările vestice, în căutarea unei vieţi mai bune. „E o îmbătrânire galopantă a populaţiei, e drept, şi pe fondul migraţiei externe, din păcate, din categoria persoanelor tinere şi, în cazul femeilor, aflate în perioada de fertilitate”, a adăugat acesta. Totodată, Tudorel Andrei a semnalat şi creşterea vârstei medii a populaţiei României, de la aproape 33 de ani, în 1990, la 40-41 la nivelul anului 2015. Specialiştii apreciază că România se va confrunta în continuare cu problema demografică, Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, apreciind că fenomenul ar putea doar să fie redus ca intensitate, însă „societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor”.