Noi responsabilităţi pentru părinţi în sistemul educaţional
Noul Regulament de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (ROFUIP) intensifică relaţia pe care familia o are cu instituţia de învăţământ şi promovează şcoala prietenoasă şi democratică în care copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi excludere de orice fel. Legat de ora de religie, ROFUIP obligă asigurarea de activităţi educative alternative pentru elevii care nu frecventează această oră.
Părinte inspector, care sunt schimbările cu care vine noul regulament şcolar, publicat în Monitorul Oficial prin Ordinul Ministrului nr. 5115 din 13 ianuarie 2015?
Pr. inspector Gheorghe Dogaru: Acest regulament apare ca o legislaţie unitară în tot ceea ce priveşte învăţământul în şcolile de stat din România. Şcoala în sine este un organism viu, care funcţionează ca un tot unitar, de aceea toate structurile care compun unitatea de învăţământ trebuie să fie guvernate şi coordonate de o lege bine stabilită la nivel naţional, care se aplică în egală măsură în absolut toate şcolile de pe cuprinsul României. În sensul acesta, noul regulament aduce îmbunătăţiri regulamentului anterior cu privire la diferite aspecte legate atât de organizarea unităţii de învăţământ, cât şi în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea elevului în şcoală. Noutatea cea mai interesantă este relaţia pe care familia o are cu şcoala, mergând până la acel contract educaţional pe care părintele trebuie să-l semneze cu unitatea de învăţământ privind educaţia pe care copilul său o primeşte. Bineînţeles că acest contract are în vedere responsabilităţi atât din partea şcolii, cât şi din partea părintelui, pentru că ambele converg către interesul major al elevului.
Noul regulament vorbeşte şi despre ora de religie, şi despre învăţământul teologic în egală măsură. Ce aduce ca noutate în acest sens?
Sunt câteva articole de lege care cuprind elemente clare şi descriptorii cu privire la religie în ansamblu, dar şi la religie fie ca disciplină de studiu, fie ca profil vocaţional. Am spus că şcoala este ca un organism viu care se conduce ca un tot unitar şi că în şcoală există diferite comisii. Există consiliul profesoral, consiliul de administraţie, asociaţia de părinţi şi altele. Ei bine, toate acestea sunt legate într-o oarecare măsură şi de ceea ce înseamnă religia în general şi disciplina religie în mod special. Astfel, în articolul 49, care se referă la consiliul profesoral, la alineatul j, spune foarte clar că acest consiliu profesoral validează notele la purtare mai mici decât 7 şi respectiv mai mici decât 8 în cazul unităţilor de învăţământ cu profil teologic. Până în prezent, acest articol nu exista în regulament, apare acum ca o noutate.
De asemenea, înainte de a fi aprobată nota la purtare, ea este trecută prin consiliul clasei, iar la articolul 53, alineatul c, de asemenea, se stipulează ce atribuţii are consiliul clasei, pentru că acest consiliu stabileşte notele la purtare pentru fiecare elev al clasei şi apare, ca şi la articolul 49, respectiv cele mai mici decât 8 pentru unităţile de învăţământ cu profil teologic. Este vorba aici de profilurile vocaţionale, pedagogic, teologic şi militar. Articolul 77, care are în vedere Comisia pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii, spune foarte clar că şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, ce valo-rifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi excludere de orice origine, etnică, naţională, cu deficienţe fizice sau mentale, origini culturale sau socio-economice, religie, limbă maternă, convingeri, sex, vârstă etc., arătând în felul acesta că toţi copiii care intră în învăţământul de stat beneficiază de drepturi egale indiferent de convingerile sau apartenenţele pe care părinţii lor le au.
Articolul 132, de asemenea, la alineatul 3, spune aproape acelaşi lucru, dar se referă la copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Includerea beneficiarilor primari ai educaţiei (adică elevii) în clase cu cerinţe educaţionale speciale în urma diagnosticării abuzive pe diverse criterii, rasă, naţionalitate, etnie, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată se sancţionează conform prevederilor legale. Cu alte cuvinte, nu poate exista nici un fel de discriminare, cu atât mai puţin cea legată de religie în şcolile de stat.
Există două articole care se referă direct la ceea ce înseamnă religia ca disciplină şi la învăţământul teologic, lucruri care apar ca noutate şi care nu existau în vechiul regulament. Despre ce este vorba?
Noul regulament are această parte bună, de noutate, pentru că vine să reglementeze anumite situaţii care până acum erau ambigue şi se soluţionau apelând la anumite ordine de ministru sau la anumite legi adiţionale fără să fie o referire directă.
Şi anume, avem articolul 196, care se referă la ora de religie, cu trei alineate. La alineatul 1 se spune că „elevii pot să nu frecventeze orele de religie. Situaţia şcolară anuală se încheie fără disciplina religie“; alineatul 2: „în mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină“; iar alineatul 3: „elevii aflaţi în situaţiile prevăzute la alineatele anterioare, 1 şi 2, li se vor asigura activităţi educative alternative în cadrul unităţii de învăţământ stabilite printr-o hotărâre a Consiliului de administraţie“. Lucrul acesta vine să reglementeze situaţia copiilor care din motive obiective nu participă sau nu li se poate asigura participarea la ora de religie.
Articolul 197 se referă direct la şcolile vocaţionale, pedagogice, militare şi teologice, şi de aceea trebuie cu luare-aminte din partea tuturor seminariilor şi liceelor teologice ca acest articol să fie diseminat pentru că vizează direct elevul seminarist şi în egală măsură trebuie adus la cunoştinţă părintelui acestuia. La alineatul 2 se spune foarte clar: „elevii liceelor pedagogice şi ai liceelor teologice şi militare care obţin la purtare media anuală mai mică decât 8 nu mai pot continua studiile în aceste profiluri. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere pentru anul şcolar următor la alte profiluri“. Dacă până acum se făcea caz de lipsă de vocaţie la o anumită vârstă sau la o vârstă mai înaintată, de data aceasta, iată că legiuitorul stabileşte clar: vocaţia este direct legată de comportament şi cred că în felul acesta s-a pus punctul pe „i“ şi este de interes major şi general atât pentru elevii seminarişti, dar şi pentru părinţii lor care văd în ei modele pe care generaţiile viitoare le vor urma.