O fiică a Bisericii noastre, vrednică de cinstire: Doamna Evdochia Goreanu

(1952-2021)

Cu profundă tristețe, am primit vestea trecerii din această viaţă a doamnei Evdochia Goreanu, fiică a Bisericii noastre, vrednică de cinstire.

Iubită de familia sa şi de cei din jur, doamna Evdochia reprezintă pentru cei care au cunoscut-o şi au preţuit-o un model luminos al mamei creştine, care şi-a dedicat întreaga viaţă familiei sale, având o credinţă creştină profundă şi statornică.

Preoteasa Evdochia s-a născut în ziua de 1 ianuarie 1952, fiind al patrulea copil al familiei Afanasie și Efimia Nogailîc, buni creștini și gospodari harnici din satul Puhoi, raionul Anenii-Noi, Republica Moldova.

A urmat cursurile școlii medii în satul natal (1959-1967), iar la vârsta de doar 15 ani s-a angajat pentru a-și ajuta părinții, urmând în acelaşi timp și cursurile Școlii profesionale din Viișoara, pentru a deveni  brigadier viticultor.

După absolvirea Școlii profesionale și-a început activitatea, lucrând în viticultură şi agricultură, ocupând diferite funcții până în anul 2007, când a împlinit vârsta pensionării.

În anul 1974 s-a căsătorit cu Ioan Goreanu, din același sat, întemeind o familie frumoasă, pe care Dumnezeu a binecuvântat-o cu șase copii, trei băieți și trei fete.

Harnică şi darnică, înțeleaptă şi răbdătoare, unind rugăciunea cu munca, doamna Evdochia şi-a crescut copiii în dragoste faţă de Dumnezeu şi de Biserică, de frumusețile locurilor natale şi ale sufletului românesc, îngrijindu-se, cu multă trudă şi jertfă, pentru ca toţi copiii ei să învețe carte, susținându-i la şcoli, pentru a se forma intelectual ca oameni.

Cinci din cei șase copii au urmat studii teologice liceale şi apoi universitare la diferite Facultăți de Teologie din România. Cei trei fii ai ei sunt astăzi doctori în teologie și slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române: Veaceslav, care a ales viaţa monahală la Mănăstirea Neamţ, primind numele Veniamin şi devenind apoi slujitor vrednic al Bisericii noastre, astăzi Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud (n. 1975); părintele Ioan Goreanu (n. 1980) - preot paroh în satul Filipeni, raionul Leova şi părintele Pavel Goreanu (n. 1984) - preot la Parohia Sfântul Ilie-Titan din Bucureşti.

Două dintre cele trei fete, Natalia (n. 1976) și Maria (n. 1982), sunt profesoare de religie, iar Alexandra (1989) își educă copiii activând în domeniul cultural.

În anul 1992, bunul creștin și soț Ioan Goreanu a fost hirotonit preot, iar doamna Evdochia a trebuit să preia unele atribuții ale soțului în familie, dar în acelaşi timp şi-a continuat activitatea profesională, pentru a face posibilă școlarizarea copiilor în acele vremuri de criză prin care trecea Republica Moldova după anul 1990.

A fost o femeie harnică şi darnică, cu o înțelegere profundă a rostului vieţii, a încercărilor şi suferinţelor, a bucuriei şi binecuvântării lui Dumnezeu. Ușa casei ei era mereu deschisă pentru toți, fiind adesea gazdă bună multor pelerini și prieteni ai familiei.

Rugăciunea şi candela ei erau mereu aprinse înaintea icoanelor, iar paginile Ceaslovului și ale Psaltirii erau udate de lacrimile unei mame care îi chema în ajutor pe Maica Domnului, pe Sfântul Nicolae, pe Sfântul Spiridon și pe alți sfinți să-i ocrotească copiii plecaţi la studii sau la muncă în România, Serbia, Italia și Republica Moldova.

În ultimii ani, ea a fost cea care a avut grijă de soțul bolnav, părintele Ioan Goreanu, îngrijindu-l cu multă dăruire și fidelitate, încurajându-i în acelaşi timp pe fiii şi fiicele ei să-și îndeplinească cu responsabilitate misiunea la care Dumnezeu i-a chemat.

După o scurtă suferință, în ziua de 19 octombrie 2021, harnica, iubitoarea și evlavioasa preoteasă Evdochia Goreanu, după ce s-a îm­părtășit cu Sfintele Taine, și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, fiind înconjurată de rugăciunile copiilor și ale prietenilor familiei, lăsând ca testament copiilor să păstreze credința și să îngrijească de tatăl lor suferind, preotul Ioan, spunându-le că ea îi iubește pe toți.

În aceste momente grele de vremelnică despărțire până la Învierea cea de obşte, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească cu drepţii sufletul roabei Sale preoteasa Evdochia, în lumina şi pacea Împărăţiei cerurilor unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârșit, iar familiei îndoliate şi tuturor celor care au cunoscut-o şi preţuit-o să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.

Veșnica ei pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe şi binecuvântări pentru familia îndoliată,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

*Mesaj transmis la slujba de înmormântare a prezbiterei Evdochia Goreanu, mama Preasfinţitului Părinte Veniamin Goreanu, Episcopul Basarabiei de Sud, Republica Moldova, joi, 21 octombrie 2021.