Pelerini ilfoveni pe urmele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou

Luni, 19 iunie, aproape 50 de credincioşi ai Parohiei „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”-Bragadiru, Ilfov, au mers într-un pelerinaj în Bulgaria. Enoriaşii au poposit în Basarabov, localitate în care se află Peştera Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, s-au închinat în Mănăstirea de Piatră de la Ivanovo şi au vizitat vechea Cetate Cerven. La întoarcerea în ţară s-au bucurat de frumuseţea Schitului „Sfântul Nicolae” şi a Catedralei Episcopale din Giurgiu.

În ziua plecării, la primele ore ale dimineţii, Biserica „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din Bragadiru era animată de oameni. Enoriaşii parohiei s-au strâns la rugăciune alături de preoţii lor, cu puţin timp înainte de a se îndrepta spre ţara natală a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

Prima oprire a fost în Basarabov, locul în care s-a nevoit Sfântul Ocrotitor al Bucureştilor, de care credincioşii ilfoveni sunt ataşaţi datorită minunilor pe care le săvârşeşte. Drept răsplată pentru multa lor evlavie, dar şi pentru contribuţia avută la înfrumuseţarea sfântului locaş, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a oferit în dar un veşmânt al Sfântului Dimitrie cel Nou, în anul 2014, aşezat spre închinare într-o raclă frumos lucrată.

Sus, în peştera micuţă amenajată deasupra apei Lomului, pelerinii au tăcut de îndată ce au intrat. Pentru câteva clipe, s-a auzit doar glasul părintelui Ion Cătănescu, citind Acatistul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Cu toţii s-au declarat emoţionaţi şi privilegiaţi că s-au recules într-un aşezământ de rugăciune unic - singura bisericuţă săpată în stâncă, încă funcţională, din Bulgaria.

O altă biserică mai mare şi nouă se înalţă jos, sub stâncă.

Împăcaţi sufleteşte, oamenii şi-au continuat drumul spre Ivanovo. Doar gândul că Sfântul Dimitrie îi călăuzeşte le-a înseninat privirile şi le-a îndulcit inimile, căci priveliştea ce li s-a descoperit în faţa ochilor nu a fost una pitorească. Case modeste, lipsite parcă de suflare omenească, şi câmpuri neîngrijite i-au însoţit pe tot parcursul incursiunii lor pe meleaguri bulgăreşti.

Mănăstirea de Piatră (inclusă în patrimoniul UNESCO) de la Ivanovo li s-a descoperit după urcarea unui povârniş printr-o pădurice luxuriantă. Complexul monahal cuprinde o reţea de mici bisericuţe şi chilii săpate în piatră, aflate la 32 de metri deasupra nivelului apei care taie în două canionul Roussenski Lom. Cele mai bine păstrate picturi murale încă se mai pot vedea în biserica rupestră (sec. XIII-XIV) închinată Maicii Domnului.

„Când ai credinţă, nimic nu este greu”

Rămâne grăitoare mărturia de credinţă a două vârstnice, care au preferat să rămână anonime, cu privire la determinarea de a străbate întreg drumul, pe alocuri foarte anevoios, în cârje. „Dumnezeu a vrut să urc atâtea scări şi să le cobor. Sunt zile când nu pot ajunge la biserică şi acum mă minunez şi eu cum de am reuşit”, a spus una dintre bătrâne pe drumul de întoarcere dinspre Cetatea medievală ­Cerven.

Părintele paroh Gheorghe Cheran a adăugat: „Când ai credinţă, nimic nu este greu. Dumnezeu le va răsplăti celor două femei efortul depus. Şi nu doar lor, ci tuturor pelerinilor. Acesta este un timp de reculegere, de autocunoaştere, de cunoaştere interpersonală şi de socializare. Este un timp câştigat, nicidecum unul pierdut, de sporire a credinţei, mai ales că Sfântul Dimitrie cel Nou este prieten al parohiei noastre şi oamenii au o evlavie deosebită pentru el. În acest sens, mulţumim Sectorului de pelerinaj al Patriarhiei Române.”

La rândul său, Cornel Petcu, preşedinte al filialei LTCOR Bragadiru, epitrop şi administrator al Parohiei ilfovene „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, a precizat: „Anual, credincioşii noştri merg în pelerinaje atât în ţară, cât şi în străinătate, iar tinerii din parohie se implică activ în organizarea lor. De asemenea, ei participă la toate acţiunile umanitare şi filantropice iniţiate în biserica noastră. Drept mulţumire pentru implicare şi fidelitate, vom organiza în curând o școală de vară la Mănăstirea Caraiman. Personal, consider că pelerinajul este o mare bucurie. Din experienţă, pot spune că un astfel de drum nu este însoţit vreodată de evenimente neplăcute. Când este binecuvântare, întotdeauna Dumnezeu ne ocroteşte, iar sfinţii la care mergem ne deschid drumurile lin”.

La întoarcerea în ţară din pelerinajul de o zi, credincioşii au mai făcut două popasuri du­hovniceşti: la Schitul „Sfântul Nicolae” şi la Catedrala Episcopală din Giurgiu.