„Mărturii regale” din patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Curajul reginei Maria în timpul Primului Război Mondial - când suverana nu a pregetat să îşi asume şi rolul de infirmieră, îngrijind soldaţii şi îmbărbătându-i -, talentul diplomatic şi sensibilitatea artistică au transformat-o într-un simbol al istoriei moderne a României. Crescută în tradiţia anglicană, însă devenită regină într-o ţară majoritar ortodoxă, Maria a manifestat, ca şi ceilalţi membri ai familiei regale, un respect deosebit pentru Ortodoxie, participând activ la viaţa Bisericii şi sprijinind construcţia şi refacerea monumentelor religioase. La împlinirea a 150 de ani de la naşterea reginei Maria, Muzeul Mitropolitan Iaşi a adus în prim-plan un segment mai puțin cunoscut al patrimoniului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, prin expoziția „Mărturii regale - cărți, ziare, medalii și simboluri ale monarhiei”, care poate fi vizitată şi astăzi.

Un aspect esențial în portretul suveranei îl reprezintă relația profundă avută cu credinţa creştin-ortodoxă şi cu Biserica, pe care a considerat-o mereu ca făcând parte din identitatea naţională a poporului român. Mărturii vii ale acestei legături se păstrează şi astăzi în patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. „La cererea publicului, dar şi pentru că în aceste zile expoziţia cu obiectele din patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei este completată de o alta, intitulată «Missy 150», care evidenţiază latura artistică a Reginei Maria, am decis ca «Mărturiile regale» să rămână pe simeze până în data de 22 noiembrie, inclusiv. Avem o colecţie de ziare şi timbre de la doamna Marie Leonte, care le-a donat mitropoliei. Sunt ziare editate de-a lungul timpului în Franţa şi prezintă imagini ale membrilor Familiei regale. Pe lângă ziare, avem şi fotografii, medalii şi albume foto de la evenimente istorice, precum sfinţirea Catedralei Mitropolitane. Între Familia Regală şi Biserica Ortodoxă Română a existat o legătură strânsă, în multe biserici, cum este cea de la Curtea de Argeş sau bisericile din Iaşi «Trei Ierarhi» şi «Nicolae Domnesc», membrii regalităţii sunt prezentaţi drept ctitori. Casa Regală s-a implicat în restaurarea monumentelor religioase, şi nu doar atât, ci s-au îngrijit ca obiectele de patrimoniu să fie puse în valoare”, a spus pr. ipod. Mihai-Alex Olteanu, muzeograf la Muzeul Mitropolitan Iaşi.

Exponate unicat

Expoziţia evidenţiează personalitatea complexă a reginei Maria, reliefând calităţile sale politice, sociale şi filantropice, dar şi prezenţa pe front ca „Regina soldat”, metamorfozată în „Mama răniţilor”. Toate exponatele merită atenţia vizitatorilor - de la primele pagini ale ziarelor din Franţa, care ilustrau figura reginei şi elogiau capacităţile ei diplomatice, la medalia bătută cu prilejul logodnei cu Ferdinand şi până la fotografiile de la funeraliile regilor Carol I şi Ferdinand Întregitorul, sau imaginile duioase ale regelui Mihai alături de Elena, regina-mamă.

Familia regală a participat şi la sfinţirea monumentelor religioase, aflându-se în mijlocul credincioşilor, iar sfinţirea Catedralei Mitropolitane, la 23 aprilie 1887, a fost o sărbătoare pentru întreaga naţiune. De numele acestui sfânt lăcaş şi-a legat numele şi familia primului rege al României, Carol I, care a făcut donaţii de mare preţ, fiind pictată în tabloul votiv.

Printre exponate, se află şi lumânările din ceară curată, ornate cu elemente decorative, pe care le-au ţinut în mâini regele Carol I şi regina Elisabeta la ceremonia sfinţirii Catedralei Mitropolitane. Treizeci de ani mai târziu, în acelaşi sfânt lăcaş, regina Maria făcea un gest deosebit menit să onoreze memoria artizanului primei uniri de la 1.600, devoalând, astfel, măsura caracterului său extraordinar care a transformat-o într-una dintre cele mai respectate figuri ale epocii.

„Avem expus şi baldachinul vechi al Sfintei Parascheva, pe care, în 1918, regina Maria a aşezat caseta cu capul lui Mihai Viteazul, în cadrul unei ceremonii somptuoase de pomenire, organizată la 8 noiembrie în Catedrala Mitropolitană. Capul lui Mihai Viteazul fusese adus la Iaşi, capitală de război, în toamna anului 1916, pentru a nu fi profanat de germani, care ocupaseră deja Muntenia şi Oltenia. Caseta cu relicva a fost ascunsă în tainiţele mitropoliei pentru a fi ferită de orice pericol. Regina Maria însăşi a aşezat caseta cu capul voievodului pe baldachinul Sfintei Parascheva, conferind astfel respectul cuvenit rangului şi jertfei istorice a lui Mihai Viteazul”, a mai spus muzeograful.

Latura artistică a reginei Maria

În creionarea personalității complexe a suveranei nu putea fi exclusă sensibilitatea artistică a „Reginei inimii”, care s-a concretizat pe durata întregii sale vieți în lucrări picturale, decorative şi artizanale. De aceea, Muzeul Mitropolitan a propus, în paralel, şi o expoziţie care „are la bază tocmai aceste realizări artistice ale suveranei și este rezultatul colaborării dintre lect. dr. Vasile Tudor, curator și moderator al întregii acțiuni, și dr. Antonela Corban, propunător al ilustrațiilor și al prezentării”.

Expoziția de pictură este alcătuită dintr-un număr de lucrări construite atât tematic, cât și cromatic, pe modelul ilustrațiilor care însoțesc caligrafiile din manuscrisele regale aflate în patrimoniul Muzeului Pelișor, al Bibliotecii Academiei Române din București sau în colecții particulare. „Aceste manuscrise, fiind și obiecte de patrimoniu național incluse în categoria «tezaur», nu sunt deplasabile şi doar în anumite condiții și cu ocazii foarte speciale au loc expoziții itinerante. Astfel că singurele căi de a fi cunoscute sunt prin intermediul mijloacelor foto și video sau prin redări și interpretări picturale, precum cea pe care o propunem aici”, a completat pr. Mihai Alex Olteanu.