POEZIE: Geo Vasile

DECOLORÂND CHIAR MAREA
Scăpărătoare-s hematiile din să trăiască 
cenușa din dezastre îneacă notele de canto,
gazata noastră amintire dă să nască
perle pentru biruitorii pe mare la Lepanto.

Seceri mecanice pe-orbite de comete 
deshumate,
albi cenușii cocori stelari migrând spre lună,
te-arunci în val vărsând 
preaplinul de carate,
decolorând chiar marea în spume 
de nebună.

Un bloc de sare cristalizat, 
luminiscent pe plajă,
dă la iveală scrisori de-adio semnate de-necați
ce se întorc pe seară în stoluri de rumoare...

Se-aude rugăciunea de la taverna - 
`A mării vrajă“ -
în amintirea celor fără de mormânt, 
plecați sub anabasice rafale, sfințindu-le 
prin vânt cărare...