Profesorul de religie - pescuitor în mările sufletești

De bună seamă că profesorii de religie sunt chemați a fi tâlcuitorii învăță­tu­ri­lor scripturistice. Prin râvna și harul lor, cuvintele pot deveni pentru elevii-ucenici, cărora ei le dezghioacă miezul înțelesului, nu doar vii, ci și ziditoare de univers ceresc. E ca și cum ar păși pe un covor fermecat și lumea cea de sus este tangibilă. Se simt parte a acesteia. Sigur, e greu de atins această coardă de vioară și mai ales nu-i defel ușor a slobozi sunetul divin, cuprinzător a tot și a toate. Cei dintre dascălii de religie cu adevărat pătrunși de nobila și dificila lor misie aspiră să semene, să pârguiască și să vadă rodul, adică trăirea în duh a credinței. Se petrece fericit prin luminarea tainelor și graiul pildelor pe drumul modelării umane.

Din când în când, într-un demers colectiv, ce se împerechează cu cel individual și diurn, dascălii se adună în soboare să reflecteze asupra lucrării lor formative, morale. Aceste reuniuni periodice se numesc în limbajul profesiei cercuri pedagogice. Reprezintă cadrul de confruntare al frământărilor fiecăruia privitoare la biruințe și eșecuri spre înaintarea pe căile de propășire în acest act sacerdotal de predare a religiei în școa­lă. Are loc o împărtășire de expe­riențe spre folos reciproc.

Mi-a fost dat să fiu martor, ca invitat, la un asemenea sfat al profesorilor de religie din părțile Fălticenilor, din așezările din jurul acestui oraș, care fusese aproape două secole capitala ținutului Sucevei, apoi a județului cu același nume și a celui al Băii. Locul acestui divan sui generis a fost Școala Gimnazială din Râșca, iar amfitrioni cei doi dascăli vocaționali de religie ai acestui așezământ, părintele profesor Stelian Grădinariu și Mihaela Grădinariu. Aceasta din urmă, doctor în litere, predă cu competență și pasiune și limba și literatura română. O alegere cum nu se poate mai potrivită. O școală de țară de referință, cu peste 150 de ani vechime, în care, prin fapta roditoare a unui director al minții și inimii, profesor doctor Ionela Dumitruț, și vrednicia înțe­leap­­tă a unui primar prețuitor al gli­ei, Ionuț Andreica, intri ca într-o odaie mare de casă țărănească împodobită cu lăicerele frumuseților de demult și de azi, una cald primitoare. Conviețuiesc armonic în sălile de clasă ale școlii, dichisite cu dragoste și grijă, în care învață carte cei mai mulți dintre cei 629 de elevi ai comunei, spiritul cel bătrân, autentic, al ruralității românești, cu cel al contemporaneității de ultimă oră, cu pregnanta lui amprentă informatică.

Cei doi amfitrioni și colegii lor din școală au conceput întâlnirea metodică a dascălilor de religie, reuniți la școala din Râșca sub bagheta profesoarei Daniela Ceredeev, inspector pentru religie la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, ca o dezbatere a simbiozei dintre tradiție și actualitate, cu accente manifeste pe factorul creativității ca nucleu al predării disciplinei. Se pot astfel capta și fructifica resursele imaginative și de sensibilitate ale elevilor spre a li se deschide porțile spre tărâmurile cele fericite ale cuminecării în deplină înțelegere a semnificațiilor de profunzime ale credinței creștine. Vor­beș­te de la sine în această privință însuși genericul sub care gazdele au înscris cercul pedagogic, „Motivație și inovație în predarea creativă a religiei”. Fiecare secvență din filmul activităților acelei zile de 2 mai 2023, derulate cinematografic, a propus un model posibil de materializare a unei asemenea abordări. Mai mult, episod cu episod, conclavul s-a constituit într-o pledoarie convingătoare, palpabilă, a beneficiilor unei astfel de modalități de predare, în care omul de la catedră e un pescar pe mă­rile sufletești ale copiilor, cu lim­pe­zișurile lor, dar și cu micile sau ma­rile furtuni. El se transformă în pro­tagonistul unei „pescuiri minunate”. O astfel de pescuire s-a petre­cut în sala viitorului Cabinet catihe­tic al școlii, unde, pe unul dintre pe­reți, strălumina cu iconografia vorbitoare de Carte a cărților un iconos­tas de aproape o sută de ani, adus aici de la biserica din Dealu Zvo­riș­tea, unde preoțise tatăl părintelui profesor Stelian Grădinariu. Acestei podoabe, căreia i s-a redat splendoa­rea originară, i se va alătura pictura după pravila ierminiei a fraților preoți Daniel și Gabriel Ciofu. Atelierul biblic, desfășurat în acest spa­țiu încărcat de sacralitate, s-a numit „A doua pescuire minunată”. Elevi din clasele a V-a până la a VIII-a ho­reau în fața dascălilor un imens sul ca de pergamente biblice, pe care așternuseră în cuvinte percepția lor plină de ingenuitate și emoție asupra acestei întâmplări mirabile din viața Mântuitorului (Ioan 21, 1-14). După cuceritoarea lor glăsuire, părintele Claudiu Coman, paroh la Râșca, specializat în studii biblice, a încununat originala și creativa lectură a pasajului din Cartea sfântă cu un eseu vizând înțelesurile aparentului neînțeles.

Un alt moment din această succesiune filmică s-a intitulat „Nevoia de modele”. În vorbirea scriitorului Ioan Țicalo, eminent profesor de română vreme de peste 50 de ani al școlii din Râșca, precum și în filmul de televiziune al subsemnatului, „Cărturarul în toposul sacru al Văratecului”, consacrat academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga, maica Benedicta, urmat de o glosare a mea despre modele, s-a subliniat însemnătatea acestora în alcătuirea și cristalizarea personalității în frăgezimea vârstei. În acest context s-a reliefat importanța fundamentală a școlii în procesul educativ al resu­rec­ției modelelor și al profesorului de religie în special, menit a făptui ceea ce părintele Dumitru Stăniloae definea atât de miezos a fi o „restruc­tu­rare a omului”.

S-a creionat apoi o „hartă umană” sub semnul „Crucii tricolore”, relevându-se legătura de nedezlegat între credință și patriotism ca temeiuri de construcție umană durabilă. Atelierele creative, în care profesorii s-au metamorfozat în elevi, au adăugat alte tușe expresive tabloului aces­tei zile cu valențe lucrative și sărbă­torești, totodată, și au rotunjit un demers pedagogic substanțial, bine articulat, ce s-a dorit și a fost o medi­tație despre mai temeinica rostuire a rosturilor. Programul artistic „Lu­mina Învierii”, susținut de elevii școlii, îndrumați de profesorul doctor Marius Dăscălescu, de Grupul „Ce­ti­nița” și de Formația „Flori de măr”, condusă de profesoara Mihaela Grădinariu, s-a așezat ca o cunună florală a acestei activități de breaslă scuturată de rugina rutinei. S-au probat iscusit și solid resursele inepuizabile de care profesorul de religie poate dispune pentru a fi cu adevărat un pescuitor cu mreje pline pe mările sufletești ale discipolilor, scoțând din adâncuri mărgăritarele sălășluitoare în Omul lui Dumnezeu.