Răspundem cititorilor: Decoctul din flori de coada-şoricelului combate colicile abdominale

Felicia T., Bucureşti: "Sunt o cititoare fidelă a paginii de sănătate şi în special a articolelor de specialitate ale profesorului Constantin Milică. Aş dori să aflu sub ce formă poate fi utilizată în tratamente coada-şoricelului? Vă mulţumesc"

Prof. Constantin Milică: Moduri de utilizare în tratamente interne: - infuzie din două linguri herba uscată la 500 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute şi se beau două ceaiuri călduţe înainte de mese, având efecte în tratarea gastritelor hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, hepatite, dischinezie biliară, enterocolite, balonări abdominale, greaţă, lipsa poftei de mâncare, astm bronşic, congestie cerebrală, ameţeli, migrene la schimbarea vremii, cefalee, dureri acute de ochi cu lăcrimare, sângerări din nas, tulburări de circulaţie a sângelui, varice, menopauză, combaterea hemoragiilor uterine abundente (hipermenoree), cu calmarea durerilor şi normalizarea menstruaţiei. Se consumă câte trei căni pe zi, în amestec cu frunze de urzică, pentru cardiopatie ischemică, afecţiuni renale, hemoroizi, hematemeză, melenă şi reumatism. Norma de patru căni pe zi este indicată în caz de cancer uterin. - infuzia din flori de coada-şoricelului, băută dimineaţa şi seara, concomitent cu mestecarea rădăcinilor de obligeană, are efect în combaterea cancerului pulmonar; - infuzia concentrată din 10 g herba uscată la 100 ml apă concentrată se bea dimineaţa, înainte de masă, pentru combaterea viermilor intestinali la copii; - decoct din două linguri flori uscate la 500 ml apă rece, se fierbe 5 minute şi se bea fracţionat în caz de ulcer gastric, colici abdominale, diaree şi hemoragii interne; - tinctură preparată din 10-20 g flori proaspete, macerate 14 zile în 100 ml alcool 400. Se iau câte 20-30 de picături diluate în 100 ml apă, de 3-4 ori pe zi, înainte de mesele principale, cu acţiune în disfuncţii digestive, balonări, crampe stomacale, inflamaţii ale tractului gastrointestinal, lipsa poftei de mâncare şi pentru eliminarea viermilor intestinali. Nu se prepară o cantitate mai mare decât consumul imediat, deoarece ceaiul se înnegreşte şi se deteriorează la lumină. La consumul intern nu se vor depăşi dozele recomandate, întrucât poate să survină un fenomen de toxicitate datorat achileinei care, ajunsă în stomac, se hidrolizează prin intermediul unor enzime, în acid cianhidric toxic. În cura de primăvară ajută la curăţirea sângelui, la ameliorarea unor afecţiuni respiratorii (tuse, bronşită) şi în unele stări nervoase (cu adaos de muşeţel şi roiniţă).